Cifra avutiei mele

Am aflat azi dimineata via un newsletter imobiliar despre un nou concept: Cifra Avutiei. S-ar calcula adunand cifra 1 la ziua de nastere, care daca e formata din doua cifre, se afla prin adunarea celor doua. Daca rezultatul este tot din doua cifre, iar se adauga intre ele. Cazul meu, nascut pe 3, deci cifra avutiei mele este 4.

Conform numerologiei, stau cam asa:

“… o persoana mandra si orgolioasa careia banii rareori or sa-i revina in mod spectaculos prin circumstante ale destinului, noroc, mosteniri neasteptate sau rasturnari de situatii. Trebuie sa se zbata pentru ei si sa-i castige prin munca constanta si perseverenta. Ceea ce isi si place si ii da o satisfactie enorma avand in vedere firea sa combativa, care refuza sa se dea batuta indiferent de situatii… Fara vointa si ambitie, fara eforturi vizibile si constante in acest sens, persoanele cu aceasta cifra nu vor reusi sa se ridice pe plan financiar.”

Deocamdata ii dau dreptate. N-a curs cu bani, am luptat pentru ei si i-am obtinut in cantitati rezonabile doar cand am facut ceva in mod constant, cel putin cateva luni. Ar trebui sa imi depasesc recordul de 30 luni intr-un singur proiect, ca daca e numerologia asta e adevarata, ma scot cu oaresce rezultate.

Voi cum stati?

Posted in Life | Tagged , | 1 Comment

7 obiceiuri ale userilor eficienti pe Twitter

Cunosc Twitter-ul inca de cand era doar un fel de liniste deranjata ocazional de cate-o conversatie intre doi useri mai avangardisti, care au crezut in platforma; in Romania, ma refer. Intre timp, recunosc ca nu mai fac fata la volumul de informatii, pe care pur si simplu il ignor sau, daca imi aduc aminte ca “ieczista o explicatie”, il urmaresc cu ajutorul listelor personale. Am auzit ca si alti prieteni se confrunta cu aceeasi situatie. Pe de alta parte, am fost si n-am fost un user demn de urmarit de-alungul timpului, in functie de felul cum mi-a decurs viata din afara sistemului. Daca aveam mult de lucru in offline, micro-blogging-ul suferea. Ce m-a facut un user bun de urmarit, din cand in cand, sunt cateva obiceiuri pe care mi le-am format si urmat cu regularitate; pierderea cate unui obicei a dus la dezabonari.

Am gasit ieri materialul de mai jos, in engleza, via Small Biz Bee, pe care il consider util celor care isi pun intrebari v.a.v. de Twitter, asa ca vi-l daruiesc in limba romana. In engleza e publicat de mai bine de un an, observ, desi l-am primit prin email de la autorul blogului doar acum.

1. Intai asculta

Cei mai buni twiteristi asculta ce spun altii, iar apoi intra in conversatie. De ce este ascultarea atat de importanta? Pentru ca nu vei adauga prea multa valoare celor care te urmaresc, sau conversatiilor, fara ascultare. Daca nu asculti, doar te bagi in seama.

2. Dau mai mult decat se asteapta sa primeasca

Cei mai buni twiteristi dau mult mai mult decat primesc inapoi. Ei dau mai departe in mod constant informatii utile, povestiri care te fac sa zambesti, sau folosesc Twitter in tot felul de moduri inovative, interesante. Twit-uiesc ca sa dea valoare, nu ca sa primeasca.

3. Promoveaza alti useri

Uita-te in sistem la cativa dintre cei mai urmariti si respectati useri de pe Twitter – vei vedea ca ii promoveaza pe altii mai mult decat se auto-promoveaza. Astfel, ei construiesc incredere si o comunitate, ceea ce le permite sa se auto-promoveze din cand in cand, iar cineva sa ii asculte in mod real.

4. Ofera un “mix” potrivit

Diversitatea este cel mai bun lucru in viata, iar Twitter nu face exceptie. Popularizarea povestilor, link-urilor, materialelor video sau fotofrafice este un mod bun sa ramai proaspat in ochii celor care te urmaresc.

5. Sunt interactivi

Twitter e despre conversatii, si multe conversatii functioneaza mai bine atunci cand reprezinta o strada cu dublu sens. Twitteristii buni pun intrebari, produc chestionare, iau sugestii, creaza pur si simplu conversatii.

6. Sunt moderati

Userii buni de pe Twitter stiu ca exista acea “doza zilnica recomandata” de tweet-uri. Nu-si bombardeaza urmaritorii cu ele, dar reusesc totusi sa fie “acolo”.

7. Nu se iau de alti useri

Pe taramul urmaririlor si al dezabonarilor continue, userii eficienti nu intra in altercatii verbale cu useri pe care ii urmaresc. Daca se intampla ca un user sa spuna ceva cu care ei nu sunt de acord, pur si simplu se dezaboneaza de la ei, si continua sa-si vada de treaba.

Incercati sa folositi aceste 7 obiceiuri, si urmariti daca va schimba experienta inspre bine. De asemenea, cautati-i pe acei useri care demonstreaza aceste obiceiuri si incepeti sa ii urmariti, va vor imbunatati experienta pe Twitter.

Smallbizbee.com este un blog scris de Matthew Ringer, in care puteti gasi o multime de sfaturi utile legate de dezvoltarea afacerilor mici si mijlocii. Matthew nu este doar un blogger, ci un om de afaceri cu blog.

Posted in Blogging | Tagged , | 1 Comment

Ce-mi doresc de Craciun in 2010

Intre asteptarile mele de anul trecut, doua trei s-au materializat, dar nu prin bunavointa vreunei persoane din jurul meu, ci prin bunavointa portofelului propriu. Nu-i bai, la fel o sa fie si anul asta, simt eu. Fac o lista din timp pentru a-mi aduce aminte cam ce mi-ar placea sa obtin in urmatoarele trei luni; daca unele dintre ele vor deveni cadouri, cu atat mai bine. Daca nu, sunt curios ce procent imi reuseste de data asta.

  • iPad. Devenit fan produse Apple “fortat”, mai precis fiindca am obtinut un iPhone dupa altul in mod gratuit, iPad n-are cum sa lipseasca din lista. Sunt constient ca nu merita banii, dar ii pot gasi folos atat in scop privat cat si business… destul de des, sa fiu sincer. Insa cu patru laptop-uri in posesie, nu ma voi inghesui sa-l cumpar. Ar fi o idee sa vand ce am. Buget: 500+ EUR
  • Hard extern spatios, de 2Gb sau mai mult. Cel actual, Seagate (imi place marca asta fiindca suna a Sigheti), incepe sa faca spate, ca fata a facut doar in primele ore de functionare. Buget: 170 EUR.
  • Go Pro HD Motorsport Hero. O camera profesionista cu care voi inregistra tot ce misca in fata sau spatele vehiculelor cu care ma deplasez. Nu ca mi-ar folosi la ceva foarte util, insa e bine sa existe dovezi ale unor marlanii, accidente sau pur si simplu faze misto. Buget 300 USD.
  • Ca tot suntem la camere, nu le-ar sta rau buzunarelor mele daca ar contine o camera foto Sony Cybershot TX5. E prima data cand o camera de buzunar ma impresioneaza. Buget: 1200 RON.
  • Audi A8. Zic si eu, dupa anul 2000 sa fie fabricat, cu motor diesel – ca deocamdata m-am saturat sa poluez planeta cu benzinare flamande. Merge si pe benzina, dar numai pe gaz :D . Buget: 8-18.000 EUR.
  • Vespa noua: orice GT sau GTS, de la 200 cmc in sus sa fie. Si rosie. Sunt dispus sa renunt la motocicleta si la restul Vespelor mele pentru ea. Buget: 2-5000 EUR.
  • Un apartament sau un spatiu de birouri mic dar nou, de exemplu. Culmea e ca s-ar putea sa il obtin gratuit tocmai pe asta, dintre toate. Bani munciti din greu timp de o viata sigur nu dau pe el. Buget: de vazut.
  • Cravate noi. Am o duzina, insa cateva Donald J. Trump Signature Collection in plus nu mi-ar strica, calitate deosebita. La fel cu camasile. Buget: 30 USD.
  • O Doua sedinte cu Cezar Ionascu. Pai ce facem aici, ori suntem Domni de Romania, ori nu.
  • Vacanta de iarna. In care sa invat sa schiez, beneficiind totodata de cat mai multe facilitati SPA (asa ceva).

Aproape ca mi-e rusine ce modest sunt. Tara arde si mie imi trebuiesc lucruri.

Posted in Announcement, Life | Tagged , , , | Leave a comment

Spectacol maxim de harpa la Ateneu

O inedita articulatie timbral-estetica intre delicatetea muzicii pentru harpa si dinamica imaginilor slideshow & video va este propusa in spectacolul “Acorduri pentru harpa si proiectie de camera”, prezentat la Sala mica a Ateneului Roman. Evenimentul va avea loc duminica, 14 noiembrie 2010, la ora 19:00, in calendarul stagiunii Filarmonicii „George Enescu” din Bucuresti.

 roxyharp

Protagonista serii va fi harpista Roxana Moisanu, care va alterna in cele doua parti ale programului sonoritatile harpei celtice cu cele ale harpei de concert. Insotitorul sau de calatorie in acest road-movie printre epoci, stiluri si genuri muzicale, Radu Radescu /visuals/, va incerca printr-o libera asociere de idei si stari sa provoace imaginatia spectatorilor, in dubla lor ipostaza de ascultatori si privitori, angajati în captivantul joc al fanteziei bi-senzoriale. Piesele muzicale alese, de la tezaurul medieval, renascentist si baroc, trecand prin muzica traditionala si ajungand pana la piesele celebre din soundtrack-uri sau la pophit-urile de azi, vin sa depuna marturie despre accesibilitatea si universalitatea repertoriului pentru aceasta familie de instrumente, care isi revendica radacinile inca de la antica lira sau biblica harfa. Recitalul este punctat de o serie de momente „cu dedicatie”, in care intensitatea emotiei va fi potentata prin apelul tandru la memorie. Numeroasele transcriptii si aranjamente realizate special pentru harpa, unele chiar de catre solista, vor fi completate in final cu una dintre compozitiile proprii ale Roxanei, totul intr-un ambient cald si intimist, care intentioneaza sa speculeze atent la nivel scenografic si de light-design spatiul atasant al salii baroce de la subsolul Ateneului. Se spune ca omul modern este robul imaginii, iar asertiunea conform careia o imagine face cat o mie de cuvinte a devenit deja un cliseu. Dar daca un acord de harpa face cat o mie de imagini, atunci va invitam sa demontati cliseele, lasandu-va antrenati intr-o aventura multimediala destinata a va delecta simturile pret de o ora… si ceva.

Biletele se pot procura de la casa de bilete a Ateneului Roman, telefon 021 315 68 75. Program: marti-vineri 12:00-19:00, sambata-duminica 16:00-19:00. Pretul biletelor este de 16 lei (intreg) si 8 lei (redus).

Poate va intrebati ce cauta anuntul asta pe blogul meu.

Raspuns: principalul motiv este acela ca o cunosc pe solista, ii cunosc capacitatile si mai ales ii respect pasiunea pentru muzica si harpa, in general. Sa va spun despre ce discutam in propozitie: stateam de vorba cu ea acum vreun an bun, eu incercand sa numar orele ei de practica intr-ale harpei. Stiti cat mi-a iesit? 60.000 ore, intr-un calcul pesimist. Cum credeti ca va fi spectacolul de duminica?

Hai si voi!

EDITARE POST-EVENIMENT

Evenimentul a fost o premiera in Romania, prin faptul ca este pentru prima data cand in aceeasi sala de spectacole se afla atat o harpa normala (ma rog, la cat costa e ceva mai buna decat “normala”), cat si una celtica. Mie personal mi-a placut mai mult harpa celtica, atat prin forma ei cat si prin tonalitatile pe care le produce. Desi nu ma asteptam, mix-ul acesta de muzica de camera cu vizuale foarte fain pregatite si sincronizate a fost perfect. Sala de la Ateneu a fost plina, am sesizat si cativa expati in public.

O sa adaug un filmulet aici, iar pe Roxana o puteti vedea la mijlocul unei emisiuni Garantat 100% cu Catalin Stefanescu, aici.

Posted in Announcement, Events | Tagged , , | 1 Comment

Daca nu ati auzit de Morgan, acum e timpul

Succesul Morgan Motor Company se bazeaza pe fabricarea unei masini devenita icoana, numita Morgan Threewheeler (“cu trei roti”). Acest design genial, dar simplu, produs de inginerul Harry Morgan a devenit unul dintre cele mai de succes automobile usoare ale primelor zile de automobilism. Din 1909-1953, aproximativ 30.000 de Morgan Threewheeler au fost fabricate in Malvern, dar mult mai multe au fost facute sub licenta de catre Darmont Morgan in Franta. Pentru multi proprietari norocosi a fost prima lor experienta  cu libertatea pe care detinerea unui autoturism o putea aduce. Accelerarea rapida combinata cu o distanta de croaziera de peste 17.7 km/l (5.6 l/100 km) a fost o combinatie imbatabila in acele zile. Pe pista de curse masina a devenit foarte repede un mare succes, castigand celebrul Mare Premiu al Frantei in 1913 si reusind parcurgerea pistei Brooklands la o viteza medie de peste 100 mph (160 kmh). Stirling Moss, care a detinut unul, spune cu nonsalanta ca “Morganul meu a fost un mare magnet de femei”.

Morgan_Threewheeler

Desi lumea este un loc foarte diferit in anul 2011, este momentul potrivit pentru a relansa acest design de exceptie. Tinerii foarte probabil nu au avut parte de aceeasi fiori atat de cunoscuti pilotilor de demult ai Threewheeler-ului, si probabil ca statutul de cult este asigurat pentru o masina cu un astfel de accent pe functionalitate pura si simpla. Viitorul transportului rutier in secolul 21 are doua probleme mari, de conservare a resurselor si de protec?ie a mediului nostru natural. Reducerile de personal si o filozofie a simplitatii sunt modalita?i de a trata aceste probleme. The Morgan Threewheeler este un raspuns dovedit la aceste probleme. In 2011 Morgan Motor Company isi va extinde gama de automobile, intorcandu-se inapoi la radacinile sale.

2100 Morgan Threewheeler

Noul Morgan Threewheeler este o fuziune de tehnologii moderne intr-un design clasic. Prin montarea ultimului tip de motor de 1800 cmc de Harley Davidson (numit “Screaming Eagle”) si a unei cutii de 5 viteze produsa de Mazda, masina ofera o simplitate si o fiabilitate de tipul “intra in ea si condu-o”. Un sasiu robust tubular si doua bare “rollover” inconjoara habitaclul. O caroserie formata aerodinamic stil “glonte” protejeaza ocupantii de intemperii. Cu toate acestea, sentimentul de libertate si contact cu drumul prin rotile din fata va aduce aminte de bucuria de a conduce automobile din anii 20 si 30, dar fara fragilitatea si temperamentul specifice acelor ani. O cabina de pilotaj captusita cu piele in stilul aeronavelor incanta privirea si induce sentimentul de “zbor prin aer”. Rafinarea designului original a produs un vehicul unic in secolul XXI. Cu o greutate sub 500kg si o caroserie care aluneca prin aer se obtine cea mai buna performanta si economie de combustibil. Morgan Threewheeler are cea mai mare putere din lume in raport cu greutatea sa, referindu-ne la masini cu pret similar.

Specifica?ii
Acestea se asigura ca soferul si pasagerul au exact ceea ce au nevoie, incapsuland totusi ADN-ul originalului Morgan Threewheeler. Opt nuante de negru sunt disponibile pentru caroseria masinii, iar interiorul poate fi particularizat cu piele neagra sau cafenie. Ok, vor fi disponibile si particularizari suplimentare, insa contra unui cost mai mare si a unui timp de asteptare ridicat.

Greutate: 500 kg (est.)
Putere: 100 CP (la roata) (est.)
Viteza maxima: 185 kmh (est.)
00-60 kmh: 4,5 secunde (est.)
Motor: 1800 cmc V2
Cutie de viteze: 5+1 trepte
Sasiu din aluminiu
Omologare de motocicleta
Arcuri roti si lampi negru metalizat
Roti cu sarma neagra metalizata
Evacuare negru mat, scut termic metalizat
Bare de protectie la rasturnare negru metalizat
Doua parbrize stil avion
Piele neagra sau cafenie
Scaune din piele, bord si tampoane laterale
Sasiu tubular negru expus
Volan imbracat in piele, cu aliaj in centru
Panou instrumente de bord culoare neagra
Comutatoare de bord stil clasic “Aeronava”
Buton de start pornire motor stil “lansare racheta”

Nu e tocmai inutil sa va descriu experienta mea cu Morgan. Am avut ocazia sa stau in toate modelele, si sa conduc in afara showroom-ului unul singur: Roadster – o masina aparent foarte veche si “obosita”. Aparent doar, fiindca avea o acceleratie pana la 100 kmh mai buna ca a unui Maserati Coupe, sub 5 secunde! Acceleratie pe care am exersat-o pana am obosit eu insumi, ca ea mai putea. Au fost cele mai entuziaste momente din viata mea, cel mai fericit fiind cand am castigat fara drept de apel toate cele trei curse, sa le zicem ilegale, la care ma provocase un Porsche in zona Cismigiu-Operei-Eroilor din Bucuresti. Am facut asta doar fiindca proprietarul masinii mergea cu ea ca si cum ar fi un bibelou, vezi Doamne sa nu pateasca ceva fetita. Pai Morgan e masina de curse, domnilor. Despre ce vorbim in propozitie?

Uite si la “amaraciunea” asta pe trei roti, acceleratie mai buna ca a unui M5, comparabila doar cu a unui Ferrari sau a unor motociclete de viteza. Oh, da!!

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Pasiunea in sistemul medical romanesc

Asa cum era de asteptat, acum vreo doua saptamani m-am operat la picior, ca sa elimin hematomul imens pe care il aveam pe gamba stanga, in urma unui pas gresit. S-a intamplat in spitalul Bagdasar-Arseni, pe de o parte renumit pentru sectia de neurochirurgie, pe de alta parte, puternic atacat in online de catre fosti internati sau familiile lor – din diverse motive. Ma rog…

A trebuit sa trec din nou peste starea de neputinta pe care ti-o da rahi-aneztezia, chiar ma gandeam ulterior, stand in pat, ca practic eram ca tatal meu inainte sa plece dintre noi (50% imobilizat), sau ca alte sute si mii de oameni cu handicap motor. Doamne fereste, si felicitari celor care reusesc sa fie deasupra conditiei lor.

simbol_medIn general, despre internarea mea in general am o parere pozitiva, ca si cea de acum un an de la Spitalul Sf. Ioan, tot in capitala. De ce? Din observatiile mele, coroborate cu o discutie avuta la doar doua zile dupa operatie cu niste clienti din Europa de Vest, am tras niste concluzii:

 

 

  • medicii romani, dar si restul angajatilor din sistemul romanesc (asistente, infirmiere, brancardieri s.a.m.d.) nu doar ca isi fac treaba, cu sau fara atentii, dar si-o fac cu pasiune. Pasiune care inca mai exista, chiar daca au salarii de mizerie – vreo 16 milioane cel mai calificat doctor!
  • medicii din vestul Europei (in mod special respectiva tara, Marea Britanie) nici nu isi fac treaba bine, iar pasiunea este egala cu zero. Zero absolut. Iti dau frecvent diagnostic gresit sau o solutie total gresita de tratament, insa foarte scumpa, in conditiile in care castiga un car de bani. Exista desigur, exceptii.
  • medicii din Marea Britanie au avut si in trecut salarii bune, insa incet-incet, au invatat smecherii prin care isi fac treaba mai usoara, de obicei in detrimentul bolnavilor, ramanand la salarii mari sau si mai mari. Le-a luat aproximativ 10 ani sa elimine pasiunea pentru meseria lor proprie, estimeaza cunoscutii mei, dezgustati de sistemul lor sanitar.
  • aceiasi parteneri de discutie apreciaza foarte mult ceea ce noi, romanii, inca avem la dispozitie in spitale. Dar sunt de parere ca la salariile din sistemul medical romanesc, angajatilor de toate gradele le va lua mult mai putin timp sa devina la fel de inumani si nepasatori ca englezii.

Voi ce parere aveti, sunteti de acord cu concluziile mele? Sau viitorul nu e atat de sumbru? Cel mai mult mi-ar placea daca ar comenta chiar medici sau asistente, care gasesc o clipa sa intre pe internet.

Posted in Life | Tagged , , , , , | Leave a comment

Stire bomba: m-am angajat

Avand cateva ore libere in fiecare zi, si pe principiul “N-ai un loc de munca? Ia-ti unul!” va anunt in mod oficial ca ma angajai. Scriu cu accent in mod intentionat, veti vedea mai jos.

M-am angajat sa ajut Romania sa creasca prin bun simt si responsabilitate, daca e sa explic pe scurt, asa cum zice Petrom in reclamele sale. M-am angajat sa fiu una din verigile care trebuie sa duca la un final fericit proiectul de Responsabilitate Sociala la care s-a inscris JCI Romania, si pentru care a obtinut finantare europeana. Voi fi responsabilul principal de implementarea proiectului in Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, adica judetele Mehedinti, Gorj, Dolj, Vilcea si Olt.

Aceasta regiune se pare ca este considerata cea mai slab dezvoltata din Romania, prin prisma volumului de fonduri europene alocate per total (nu in proiectul nostru) pe cap de locuitor: 258 EUR. In toata suma cunostintelor mele, aceasta zona este deocamdata, de asemenea, cea mai slab dezvoltata. Stiu foarte putine lucruri despre ea, am vizitat-o cel mai rar dintre toate – fapte care constituie motivul pentru care mi-am ales aceasta regiune, am vazut o oportunitate sa invat cat mai mult.

Detalii exacte despre proiect prefer sa dau intr-o postare dedicata, fiindca va fi un subiect asupra caruia voi reveni pe parcurs.

Hai cu spor spre viitor, ca e de munca trei ani! :)

PS: Stiu ca paragraful lung incepe cu vorbe mari. Dar consider ca fiecare pas mic, facut de catre cat mai multi dintre noi, contribuie la un rezultat bun.

Posted in Announcement, CSR, NGO | Tagged , , , , , | 5 Comments

Voi fi mentor la Succes in Romania

Proiectul Succes in Romania a fost initiat de catre Marius Vetrici, sub umbrela JCI Bucuresti, iar motivele sale au fost legate de amintirea perioadei imediat urmatoare aterizarii sale in Bucuresti acum multi ani. Practic, Succes in Romania se adreseaza tinerilor de origine romana nascuti in afara granitelor Romaniei in tari cum ar fi Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria si nu numai aflati in primul an de studiu la Bucuresti. Obiectivul principal consta in a facilita integrarea sociala si culturala a studentilor de anul I prin intermediul unei relatii individuale cu un mentor. Astfel, 30 de studenti selectati pe baza de scrisoare de motivare vor beneficia de consilierea a 30 de mentori in cadrul unor intalniri periodice pe intreaga durata a anului universitar 2010-2011.

logo-sir

Odata ce a adunat toti mentorii, Marius a promovat proiectul in mod oficial, in acest moment inscrierile tinerilor fiind deja incheiate. M-am bucurat sa vad intre cei 29 de tineri inscrisi un echilibru intre numarul de fete si cel de baieti, corespunzator cu procentele oficiale ale populatiei Romaniei. Saptamana asta e evenimentul de lansare a proiectului, la Casa Poporului.

Prima editie a programului de mentorat se va desfasura in Bucuresti. Ulterior, programul va fi extins si in alte orase. Mentorii, 30 la numar, vor fi selectati dintre contactele personale ale echipei organizatoare. Acestia sunt persoane mature, cu un grad inalt de moralitate, care au o viata bine instaurata în Romania. Mentorii pot fi atat din randul romanilor nascuti/crescuti in Romania, cat si a celor veniti din afara tarii.

Programul de mentorat va consta intr-o suma de intalniri, convorbiri telefonice si emailuri schimbate intre mentor si student.

Am fost invitat de Marius sa fiu mentor in acest program, si am acceptat cu mare placere – deoarece la randul meu am avut in anii studentiei doi mentori senzationali, care m-au sprijinit in tot felul de situatii. Am vazut ca unul dintre studenti, o domnisoara din Republica Moldova m-a selectat ca mentor preferat. Iar intre mentori se regasesc si cativa prieteni de-ai mei: Daniel Tiganila, Daniel Donici, Ion Sclifos, Tudor Maxim, Razvan Daba, Oana Vetrici, Olimpia Rau, Mihai Danila, Catalina Baia, si am senzatia ca-l cunosc din caminele studentesti si pe Igor Butuc.

Posted in Announcement, Life | Tagged , , , | Leave a comment

Romania la Raliul Budapesta-Bamako? Depinde de noi

Exista un proiect in JCI la nivel International pe care l-am ignorat pana recent. Cuvintele cheie erau la modul plase de tantari, raliu african, lupta impotriva malariei, distributie de ajutoare. Iar eu gandeam la modul: ce treaba o fi cu science-fiction-uri din acestea, cand eu traiesc in Romania anului 2010 in care avem destule probleme oricum? Asta pana l-am auzit pe Presedintele Mondial JCI, Dl. Ronald Kwemain, spunandu-i unui coleg ca e cel mai de impact proiect al organizatiei.

Verificand despre ce este vorba, am constatat ca JCI a semnat un parteneriat cu ungurii care au inventat Raliul Budapesta-Bamako, prin care JCI are dreptul sa adauge la numarul total de participanti inca 10 echipaje proprii. Echipajele vin cu o masina, orice masina cu garda la sol inalta (s-a mers chiar si cu Dacia 1300!), trebuind sa strabata cei 8500 km ai Raliului, iar in acest timp sa se petreaca urmatoarele, lista nefiind completa:

  • aventuri la volan intr-un traseu trans-saharian, cat se poate de real (si nisipos)
  • lectii de viata maxime, experiente culturale unice
  • intalnirea multor, foarte multor oameni noi, avand foarte multe nationalitati
  • incercarea diverselor mancaruri sau bauturi specifice zonelor tranzitate
  • vizitarea satelor din Africa, daruirea de ajutoare
  • distrugerea multor stereotipuri
  • intalniri de business (pe cat de ciudat pare)
  • evitarea pericolelor care pandesc dupa colt (Doamne, multe sunt), s.a.m.d.

Am decis sa duc acolo o echipa romaneasca. Romania trebuie sa aiba contributie in acest proiect, asa cred eu. Si ma las batut doar dupa ce stiu ca am fost prezenti cel putin o data. De preferat as vrea sa fie in editia ianuarie 2011, iar din echipa sa fac parte eu, si inca unul sau doi romani. Am deja in gand un sofer aventurier (relativ usor de intuit, pentru cine ma cunoaste, de zis va zic mai incolo), insa sunt deschis la noi sugestii – de ce sa nu fim doua echipe, pana la urma?

Despre Raliul Budapesta-Bamako

E un fel de Paris-Dakar, doar ca e ceva mai lung ca traseu, si ceva mai ieftin, mult mai ieftin. Costul total al unei echipe, daca isi vinde masina cu care a participat in Bamako, este de 4.000 EUR, pentru doua persoane. Daca se intoarce pe roti, mai punem 2.000 EUR, cel putin. La suma asta se adauga 1.500 EUR, taxa de inscriere care trebuie platita pana in 30 octombrie 2010 (!!!), si costul unei masini un pic modificata pentru sahara, pe care sa o donam sau sa o vindem la licitatie acolo; masina poate fi fundrata, de ce nu? Scopul raliului este caritabil, fiind cel mai mare eveniment de acest gen din Africa.

In 2009 si 2010 s-au donat ajutoare in valoare de 700,000 EUR. A fost sapata o fantana de apa pura intr-un sat din Mauritius. S-au daruit un incubator, echipament de sterilizare si consumabile medicale unei clinici care lucra cu echipament preistoric intr-un loc sarac din Bamako. S-au ridicat panouri solare in sate, s-au donat biciclete femeilor care nu au mijloace de transport. Mai multe echipe au donat masinile lor (chiar si o ambulanta) unor sate, sau unor institutii de ajutor social. Povestea e lunga, extrem de emotionanta si de mare impact. In fiecare an, echipa cu cele mai bune rezultate de intrajutorare primeste Premiul Maica Tereza pentru Caritate. In toate acestea, JCI International pune oficial la dispozitie 20.000 de plase de tantari, plus echipele proprii care vor ajuta si ele in functie de modul cum se organizeaza

Si atunci eu intreb: doar cateva mii de euro pentru un impact atat de mare, iar noi sa stam deoparte??? Fac un apel catre toti cei care imi pot da idei (de bani sau chiar bani, feedback, impact realizabil, masina, reprezentare romaneasca, parteneriate, s.a.m.d.), sa o faca printr-un comentariu, sau prin twitter-ul meu, @sigheti. Ma gasiti si la telefon. Concret, acum caut 1.500 EUR pentru taxa de inscriere, ca restul le rezolvam noi pana in 3 luni de azi. Voluntari? :)

LATER EDIT:

Anul asta n-a fost sa fie, deci vom lipsi de la editia din ianuarie 2011 a Raliului. Insa ca sa ne recuperam rusinea, anul viitor se pare ca vom reusi sa trimitem poate doua, sau chiar trei echipaje! Yuhuu!

Posted in Announcement, Events, Fun, Life, NGO, Travel | Tagged , , , , , , , , , | Leave a comment

Stil de programare la clinica privata

Cine ma cunoaste stie ca am zilele astea un hematom fain la piciorul stang. Ingrijorat de aparitia trombozei, am zis sa imi fac un echograf Doppler venos la respectivul picior. In Bucuresti, ca de obicei, preturi mult peste media tarii: adica de la 130 lei in sus, pana la dublu. Gasesc clinica MED-AS (intentionat nu pun link) care imi face o programare pentru astazi la 17, la o doamna doctor Marcu Mirela, cost 80 lei.

Ma suna secretara clinicii cu patru ore inainte de programare, sa imi spuna ca doctorita nu mai poate onora programarea astazi, propunandu-mi sa fac echograful peste o saptamana. In primul rand, eu nu stiu ce-i in capul oamenilor astia, dar cum inteleg eu problemele vasculare, nu cred ca o saptamana de delasare e recomandata. Poate ma insel totusi.

Plangandu-ma de situatie, imi propune sa o fac tot astazi, dar la un alt doctor al clinicii. Accept cu placere, dar ma anunta ca acel doctor are un tarif de 130 lei, pentru ambele membre. Zic ca vreau doar la unul, imi confirma acelasi pret.

Traducere: din cauza lor nu mi-as putea face echograful, daca n-aveam bani, dar solutia e tot in buzunarul meu. Problema e de principii, nu de bani. Mai tare m-a enervat faptul ca revenind pentru confirmarea/infirmarea programarii in noile conditii, secretara imi spune ca si la doctorita initiala costul este tot de 130 lei, deci nu vede de ce ma plang. Oi fi innebunit eu.

Intr-un final m-am dus sa onorez programarea. Am fost preluat de un medic primar de cardiologie, Dr. Viorel Mihai, care nu parea sa stie de scandalul descris anterior. Specializarea dansului fiind pe echocardiografie, m-am simtit ok iar sfaturile dansului le apreciez ca fiind corecte si potrivite. Dar nu-i pacat ca experienta finala placuta sa fie demarata cu nervi si suparare?

Posted in Business | Tagged , , , | 1 Comment