Marius Sigheti

In ultimele luni ale anului 2009 am fost destul de ocupat cu achizitionarea unei societati romanesti, in principal cu aspectele legate de negociere, ca greul de-abia acum incepe: autorizarea mea ca actionar, fiindca nu discutam despre un SRL oarecare. Fiecare pas ar fi putut aduce numeroase postari pe blog, din pacate n-am avut starea necesara, imi pare rau. Dar saptamana dinaintea Craciunului s-a intamplat ceva critic, care ma indeamna sa scriu cateva ganduri pe marginea subiectului. Le-am scris chiar atunci, dar am asteptat publicarea pana in ianuarie.

Voi scrie despre relevanta unor termene obiective (relaxate, daca vreti) in contractele cu care lucram.

In propunerea de cumparare a societatii in cauza (”Share Purchase Agreement”, sau “SPA”) exista multe definitii si termene, e normal. Unul din acestea este termenul de plata a avansului, o suma care indica seriozitatea cumparatorului. In cazul meu, o suma semnificativa. Domnii vanzatori au propus initial un termen de 5 zile lucratoare, pe care cu oaresce eforturi l-am negociat spre 15 zile lucratoare, fiindca nu aveam banii cash sau in conturi, ci trebuia sa contractez un imprumut. Ok, eu tot nu eram multumit cu cele 15 zile, desi n-aveam motive reale, dar am spus vanzatorului ca “am o presimtire” ca ar fi bune macar 5 zile suplimentare, din cauza unor factori pe care nu ii pot controla: viteza de lucru a angajatilor dintr-o banca din alta tara, responsabili de intocmirea garantiei creditului pe care il contractez aici in Romania pentru aceasta achizitie, si renumiti ca natie pentru relaxarea lor generala. In Serbia i se spune “opusteno”, ca sa va faceti o idee. Dar nu despre Serbia vorbim.

Zilele si saptamanile treceau, iar angajatii respectivi (si altii) ma plimbau cu zaharelul ca inteleg ce au de facut, ca sa mai dau un mail cu instructiuni, bla bla bla. In cele din urma, am ajuns cu posibilitatea reala de plata a avansului in ziua numarul 18 dupa semnarea contractului. Ma suna banca din Romania:

“Stiti, exista o problema. Nu putem elibera suma pentru a plati avansul dvs. catre vanzatori, deoarece contractul prevede ca in cazul neefectuarii platii in primele 15 zile lucratoare, acesta devine nul.”

Oops, hai sa ii anunt pe vanzatori si sa ii rog sa faca act aditional prin care extindem termenul de 15 zile cu cat o fi nevoie, ca bani am la dispozitie deja. Dam in alta problema:

Stiti, imputernicirile prin care dl. AT a semnat contractul din partea celor cinci vanzatori nu sunt valabile si in cazul anexelor. Trebuie sa obtinem altele, lucru cam greu in preajma sarbatorilor si avand in vedere ca un vanzator este dintr-o tara terta. Speram pe la mijocul lunii ianuarie 2010.

Le cam parea rau ca rostesc cuvintele astea, cand puteau avea niste bani seriosi in conturi. Ce sa le fac eu daca au fost rigizi ca Zidul Berlinului pe toata perioada negocierilor? Si uite asa stagnam si ne suparam. Eu am stiut ca o sa vina ziua in care rigiditatea lor o sa ii coste, si uite ca am intuit bine, inca odata. Legea compensatiei nu iarta.

Luati aminte.

Business avans, bani, Contracte, cumparat, negociere, plata, problema, share purchase agreement, termen, vanzatori

“Daca nu reusesti sa te descurci cu banii pe care ii castigi acum, nu te vei descurca nici cu mai multi.”

Promiteam acum o vreme, odata cu publicarea superbului articol (scuzati modestia!) despre lucrurile inutile pe care le tot (vrem sa le) cumparam, ca voi continua subiectul, a.i. sa putem avea o idee cat mai buna despre ce inseamna o viata echilibrata. Voi incerca asadar, in continuare, sa expun primele idei utile despre bani si cum sa ii privim. Mentionez ca inclusiv eu am invatat aceste idei din carti sau de la alte persoane, deci nu-mi apartine vreuna dintre ele, dar le consider usor de aplicat si realmente folositoare.

Stiti sentimentul ala, cand ai un vis mare (de exemplu, sa ai casa ta proprie, cu piscina, panorama spre ce vrei tu, decapotabila in garaj s.a.)  dar te intrebi cum si cand o sa ti-l poti permite? Daca esti angajat, gasesti tot mai dificil sa rezisti cu banii pe care ii castigi timp de 30 zile? Daca esti somer, simti cum te ia cu sperieti cand il vezi pe curier venind spre blocul tau? Iti vezi visele erodate de multimea de facturi care iti sosesc in cutia postala, luna de luna? Daca da, trebuie sa faci mai multi bani, cred ca esti de acord. Vestea proasta e ca inainte sa faci mai multi bani, trebuie sa iti rezolvi problemele actuale cu banii, sa iti platesti datoriile in primul rand.

Albert Camus, scriitorul francez, scria acum 80 ani ca “exista un fel de snobism spiritual care ii face pe oameni sa creada ca pot fi fericiti fara bani”. Margaret Thatcher, fost prim-ministru al Angliei, spunea ca “nimeni nu si-ar fi amintit de Bunul Samaritean daca acesta ar fi avut doar intentii. Avea si bani!”. Asadar, fie ca esti de acord sau nu, grijile pe care ni le facem cum sa obtinem, si cum sa cheltuim banii ne consuma o mare parte a zilei; uneori ne tin treji noptile.

Oamenii care au probleme financiare trebuie sa isi plateasca datoriile, sau macar sa aiba un plan in legatura cu plata lor. Dupa care pot trece la o alta etapa, la noi riscuri sau proiecte de afaceri. Hai sa fim sinceri, majoritatea oamenilor sunt varza la administrarea banilor. Pana si Statul e varza, e mai rau decat varza. Problema este de fapt foarte simpla: cheltuie mai mult decat castiga. Rezolvarea problemei insa, nu este simpla deloc. Cand esti la baza muntelui dupa o avalansa, ti se pare imposibil sa iti sapi un culoar de iesire.

Eu recunosc ca habar nu am de statisticile din Romania in legatura cu datoria medie a fiecarui roman, cate carti de credit are, s.a.m.d., insa sunt sigur ca daca as sti, m-ar intrista. Si pe voi v-ar intrista, fiindca discutam de sume totale colosale, pentru care se plateste dobanda faina, cel putin 20% pe an, daca e sa mentionez o cirfra. Iubim sa folosim plasticul cu numele nostru in relief. La centrele comerciale e criza, intr-adevar, de locuri de parcare. Solutia de iesire din aceasta criza nu este universala, si trebuie abordata personal, fiecare cu capraria lui, cetatean cu cetatean.

Primul pas este sa ne uitam la intrebarile de mai jos, si sa raspundem la ele (doar nu credeati ca scapati):

• Cate carduri de credit aveti?
• Ce datorie aveti pe fiecare din ele?
• Ati adunat toate sumele astea?
• Ce dobanzi platiti pentru ele, si ce penalitati datorati?
• Daca veniturile nu mai cresc, cat va va lua sa platiti aceste carduri, presupunand ca nu va mai atingeti de ele?
• Daca veniturile scad, sau mai rau, dispar, cum o sa platiti sumele acestea, sau macar dobanda pe ele?
• Va permiteti cu adevarat distractia de mai sus?

Cel mai nasol mi se pare faptul ca tinerii au devenit o piata tinta pentru banci, iar acestia isi fac usor descoperiri de cont (daca nu chiar credite de consum!) de 3x cat venitul pe care il au la un loc de munca cu zero siguranta de viitor, banii facandu-i praf pe haine la moda, pizza, distractii, cadouri pentru prietene, electronice si lista poate continua. Nu exista baza financiara pentru acest gen de consum, iar unii din acesti tineri vor avea in curand ceea ce americanii numesc bad credit record, adica, pe romaneste, in momentul cand vor dori sa isi cumpere o casa sau o masina, banca le va refuza aplicatia, considerandu-i incapabili de seriozitate in plata datoriilor. Cunosc cazuri reale, in Romania.

Deci, cum facem sa iesim de sub muntele de zapada de care mentionam mai devreme? Sunt patru pasi de baza, dar imi permit sa adaug un al cincilea, ghiciti voi care:

1. Ne platim datoriile pe care le avem acum;
2. Invatam sa impartim (si) cu altii;
3. Punem deoparte oricat de putin, luna de luna;
4. Punem limite stricte pe cheltuieli;
5. Invatam sa traim in aceste limite.

“Ceea ce trebuie sa invatam sa facem, invatam prin practica”, spunea Aristotel. Cel mai bun plan pentru plata datoriilor si punerea de ordine in finantele personale este acela pe care il vom descoperi fiecare, singuri, facand ceva in acest sens, orice!

Sper ca ideile de mai sus sa va fie de ajutor, dar va anunt de pe acum ca urmeaza articole noi legate de cei 5 pasi prezentati. Pe curand!

Business, Entrepreneurs, Life afaceri, asa da, bani, card, casa, criza, facturi, idee, lucruri, personal, tineri, viata, vise

Inainte de revelion, ma intrebam deseori ce as putea scrie ca prim articol pe blogul meu in 2010, a.i. sa se potriveasca cu momentul. Am cateva articole deja scrise, dar parca nu simt cum continutul lor ma indeamna sa apas butonul Publish chiar acum.

Numai ca legea atractiei functioneaza, lucru pe care ieri mi l-a reamintit tanarul prieten Mihai Mafteianu. In noaptea de Revelion, am avut marea placere sa il ascult pe zeul artist Dumitru Farcas, intr-un recital care mi s-a parut senzational. Nu-s strain de el, ca doar am si in masina un CD cu cantecele sale, pe care il ascult cu regularitate. Pur si simplu omul asta e un tezaur in sine, pe care sper sa il mai avem printre noi cat mai mult timp.

M-am documentat putin in ceea ce il priveste, ca sa pot evidentia intr-un mod profesionist pe Internet prestatia sa, pe care am inregistrat-o si transmis-o in direct. Am gasit un interviu pe Wikipedia, care habar nu am din ce sursa provine (fiindca nu scrie), dar din care extrag cateva fragmente pe care sa vi le prezint. Mi se par foarte relevante in contextul unui nou an, in Romania anului 2010.

***

- Dvs. ati dus cintecul romanesc – si nu oricare cintec, ci cintecul care a fost cel mai frumos – pe toate meridianele. Pentru ca l-ati iubit si il iubiti atit de mult va intreb: ce semnifica pentru dvs. acest cintec?

Muzica este acel domeniu fara de care un popor ar fi mult mai sarac si lipsit de sens, de viata. Muzica universala, muzica simfonica – cea mai pretentioasa si cea mai grea, isi trage firul radacinii din folclorul acelor popoare pe care le reprezinta. La baza intregului altar muzical sta acea bogatie inestimabila care identifica viata, temperamentul, obiceiurile oamenilor tarii respective. Nu stiu prin ce miracol a ajuns Romania sa stapineasca cel mai bogat folclor din lume, fara nici o exagerare! Celulele motivice, care se impletesc intr-o linie melodica, sint extraordinare, sint mai complexe decit in oricare tara! Oricare! M-a preocupat acest lucru si l-am studiat. Si inca ceva: sint zonele folclorice, distincte intre ele: partea Lapusului, partea Maramuresului, Tara Oasului, Bihorul, sint muntenii, oltenii, moldovenii, dobrogenii: genuri, forme de exprimare diferite, in ritm si melodie. Sintem, asadar, o tara bogata si din acest punct de vedere; doar ca, as spune, prea putin tinem la aceasta avutie nationala. Cu Ansamblul „Martisorul” ne-am straduit sa aratam, pretutindeni in lume, bogatia spirituala a acestui popor. Si am adus trofee de peste tot: Discul de Aur, Colierul de Aur, Ciorchinele de Aur, medalii peste medalii, diplome; tot ce a fost de luat la festivaluri, noi am luat.

- In afara de taragot, in afara de muzica ati avut si alta… dragoste?

Da: dragostea de viata, dragostea de familie, dragostea nemarginita de tara.

- N-a existat niciodata ispita raminerii „dincolo”?

Niciodata! Sint, cred, printre putinii romani care au facut intregirea familiei aducind din America, nu ducind in America. Eu mi-am luat nevasta care a stat 13 ani in Statele Unite ale Americii, cetatean american de origine romana. I-am spus: „Domnisoara, America mea este pe strada Pavlov 35, acolo linga Chios, si este si un lac acolo. Acolo e America. Te rog foarte mult, fa bine si vino si vezi-o, iar daca o sa-ti placa, ramii”. Si asa s-a intimplat. A venit, i-a placut si a ramas aici. Am admirat tari frumoase ca Elvetia, Germania; mi-au placut, dar ca sa traiesc acolo…, nu. Lumea aceea nu-i lumea noastra, nu-i lumea mea. Stiu ca oriunde ma duc, aici, e al meu tot. Ori in ce gradina intru, ori in ce biserica intru, tot e al meu. Aici e fiinta mea, aici e neamul meu, aici ma simt acasa. Daca esti intr-o alta lume, unde nimic nu e al tau, atunci nici tu nu mai esti al tau!

– Daca ar fi sa va imaginati un sfirsit de lume, cum l-ati imagina?

Tot ii aud, la televizor, pe oamenii de stiinta spunind ce se va intimpla cu Terra noastra peste nu stiu citi – sute sau mii de ani. Nu stiu. Stiu un singur lucru: ca as trai o stare de tristete si melancolie nesfirsita, fiindca sint obisnuit ca peste tot unde ma duc sa privesc oamenii, sa privesc viata, sa privesc natura care-ti ride astazi cu un ochi, miine-ti ride cu doi. Nu ma satur sa ma uit la… o frunza care creste, sa ma uit la o floare care tocmai se desface, la un mugur care tocmai plesneste, sa vad gizele cum zburda, sa vad cum reinvie natura. Nu stiu cum ar fi o lume fara toate acestea si nici nu vreau sa stiu. Stiu ca viata pe pamint este frumoasa. Pacat doar ca are si multe lacune, tot din pricina noastra, a oamenilor.

- Sinteti un om religios?

Da, sint un om religios, dar nu habotnic. Eu cint foarte frumoasa muzica bisericeasca si am avut multe concerte – in Elvetia, in Germania, in Austria, in Danemarca, in Norvegia – in biserici cu orga, am si niste discuri inregistrate in Elvetia impreuna cu Marcel Cellier. In biserica simt cum… trimit cintecul spre Dumnezeu. Parca si taragotul suna altfel in biserica. Nu sint un habotnic, nu, nicidecum. Am crescut insa in spiritul acesta de cinstire si de respect fata de biserica. Acolo, la biserica, oamenii parca stiu sa fie mai buni, mai prietenosi, mai curati, acolo stiu sa-si ceara iertare pentru cite fac, rele, pe pamintul acesta. Biserica e singurul loc in care, cred, te poti cai de relele pe care le faci in afara bisericii.

– Credeti in generatia tinara?

Da, cred.

- Credeti in posibilitatea, sau poate in sansa reintoarcerii acesteia spre… radacini?

Totul depinde de noi. Cum ii crestem, asa ii avem. In ceea ce ma priveste, sint optimist, sint increzator. Lucrurile se vor aseza, cu siguranta. Au fost atitea framintari, si sociale si politice! Pina la urma, insa, ne vom… maturiza si noi, si politic si economic si social. Nu tine o vesnicie nimic!

Life asa da, biserica, dumitru farcas, interviu, oameni, respect, Romania, spirit, viata

E vremea aceea a anului in care facem bilanturi si noi planuri, nu-i asa? Ei, o fi, dar asa cum vorbeam recent pe IM cu Anca Banita, eu prefer sa las contabila sa imi faca bilanturile, iar eu sa imi traiesc viata. Pe de alta parte, e bine sa aruncam o privire asupra a ceea ce s-a petrecut in 12 luni din viata, ca sa ne cunoastem mai bine. Eu cred ca ajuta.

Ideea de a scrie aceasta postare nu-mi apartine, am furat-o de la prietenul Dragos Roua. Puteti sa o furati si voi, ca nu va raporteaza la Politie. Eu am scris o lista de 66, cam una si ceva pentru fiecare saptamana din an.

***

1. Un post-Revelion cu totul special

Tatal meu bogat m-a invitat subit sa petrec cateva zile cu familia lui la Aro Palace in Brasov, incepand cu 1 ianuarie. Pe langa ca hotelul asta e in fainul oras Brasov, mai are si paturile mele preferate din Romania, un Spa de exceptie, si o parcare mare in care am facut cerculete cu masina vreo doua ore intr-o noapte. Am fost si prin Poiana, la un pic de sport, dar demascarea unui cocalar care calcase cu gipanu niste braduti ai hotelului (ca sa scape de plata parcarii!) m-a facut foarte mandru.

1,5. Revelion 2010 special

Chiar inainte sa public lista asta, mi s-a confirmat ca voi petrece Revelionul care tocmai urmeaza tot acolo, la Aro, tot cu parintii mei bogati.

2. Am aflat ce-i „fine dining“ la Restaurantul Le Gourmand

Vorbesc aici despre primele doua-trei luni de functionare (si de an 2009), despre pasiune, despre harpa lui Roxana Moisanu, s.a.m.d. Cine cunoaste stie, din pacate nu sunteti multi. Plecam de acolo in fiecare seara dupa 22.00, sau 23.00.

3. Am tinut contul @legourmand pe Twitter

Aveam experienta catorva luni de business originat exclusiv prin twitter pe firma mea de servicii imobiliare, si aveam pofta sa fac succes si cu Restaurantul asta. Stiam ca nu il pot face dependent de Twitter, dar oricum mi-a iesit o figura frumoasa (zic unii), am facut-o in premiera, si mi-a placut la nebunie. Din pacate, elegantul restaurant a dat faliment in Aprilie, rapus de chiria enorma pe care o platea unui grec fara inima in piept.

4. Mi-am facut cont pe Facebook

Am rezistat foarte mult tentatiei, ca deh, au fost vremuri in care eram in Top 10 networkeri online din Romania, ce nevoie de Facebook aveam eu? A fost un prilej bun sa imi regasesc foarte multi prieteni (care pe LinkedIn, Xing sau alte retele nu erau), sa tin legatura cu ei, sa ii spamez cu continutul meu de pe twitter, si sa inteleg niste posibilitati uriase care exista in online, si vor mai exista o vreme.

5. Nu mi-am intretinut retelele de afaceri

Am avut cel mai prost an pe parte de “servisare” a retelelor mele de prieteni, parteneri & co. Imi pare si nu imi pare rau, fiindca e o experienta si asta, din care inveti. Activitatea mea de baza in 2009 pur si simplu m-a departat de mediile mele traditionale de cunoscuti; va mai face asta un timp, dar o voi inlocui eu intr-o zi cu soare.

6. Nu mi-am intretinut afacerea pe imobiliare

Ca si la punctul #5, am avut cativa clienti in domeniu pe care nu i-am servit cum trebuie, din pacate unii chiar prieteni buni. S-au descurcat ei cu alti furnizori, dar eu trebuie sa gasesc modalitati in care sa ma revansez fata de ei in viitor. Se face, va spun eu. Stiti ca puteti avea incredere in mine.

7. Am tras pe dreapta cu imobiliarele

De fapt, am redus drastic activitatea inca din 2008 inainte de criza, dupa ce vreo 6 luni am avut clienti doar din Twitter! Am mai navigat timid o vreme printre imobile, iar acum doua luni am decis sa imi respect unele din sfaturile pe care le dau eu altor intreprinderi (ex: sa se concentreze pe activitatea de baza si de perspectiva), si am tras pe dreapta. Oricum imi castig din nou veniturile din consultanta de management. Mai e doar o casa, la care ma mai gandesc ce si cum.

8. Am fost din nou la o conferinta JCI!

Conferinta Nationala JCI, care in 2009 a avut loc la Iasi, organizata de Mircea Giosan (un tip deosebit) si colegii de acolo. M-a impresionat prin multe aspecte, mai multe decat cele care m-au suparat. A fost un punct foarte bun in evolutia JCI in Romania. Cred ca a dat tonul unei cresteri fabuloase. Vom vedea.

9. Am participat la JCI Public Speaking Workshops

Ok, nu erau chiar workshop-uri, ci mai degraba intalniri gen Toastmasters, fara ca vreunul din cei de fata sa stie atunci ce e Toastmasters. Ne-am simtit bine, am facut multe prezentari, am dat si am primit mult feedback, s.a.m.d. Nu ne-a reusit scopul (sa identificam persoana care sa participe la competitia mondiala de public speaking din JCI), dar va veni si momentul potrivit pentru asta.

10. Am muncit mult. Dar pot si mai mult.

E bine, sunt chiar multumit cu realizarile din 2009, dar au fost ani in trecutul recent in care am muncit si mai cu spor. Imbatranesc oare?

11. Am tradus in intregime postari de pe alte bloguri

Ma refer la postari lungi, scrise de oameni destepti, postari esentiale pentru o viata echilibrata. Am inceput cu Paul Graham, care descrie perfect cum e cu “Lucrurile“, iar ultima data am tradus un interviu facut de Dragos Roua cu tine - cititorule; Dragos e roman, dar e blogger recunoscut international, si scrie in engleza.

12. [fara nume]

Vorbind de intrebari pentru un interviu cu persoana proprie (a fiecaruia), ma bate gandul sa incep un proiect international legat de chestia asta, blog combinat cu alte unelte sociale. De fapt, am facut cativa pasi de baza acum cateva luni. Sunt absolut varza, nu pot sa ii acord prioritate, ar trebui ca in 2010 sa gasesc un colaborator (mai bine o colaboratoare!) sa ma ajute, fiindca singur nu functioneaza. Asadar, fiindca e doar la nivel de intentie, nu ii dau nume.

13. Am supravietuit unei interventii chirurgicale

Glumesc, a fost ceva de rutina, dar important pentru mine si functionarea optima a imensului meu corp. Un fel de reamintire a conditiilor excelente de care beneficiaza pacientii in spitalele romanesti, si a sentimentului foarte fain ca intri in spital relativ sanatos (ma rog, macar pe picioarele tale), si iesi de acolo amarat, bolnav (temporar, desigur), tinut de mana. Sa emigrez, sa nu emigrez … P.S.: doctorul meu a fost un meserias, sa nu intelegem gresit.

14. Mi-am platit taxele la stat

Toate! Nu-mi vine sa cred. Nu le merita deocamdata, pe bune. Ma contraziceti?

15. Am invatat Corporate Affairs

Imi place tot mai mult si ma descurc bine, zice clientu’. S-ar putea sa ma afund un pic in domeniul asta, in sensul bun.

16. Am negociat fain, ca pe vremuri

Din 2002 nu am mai participat la vreo negociere superba, pe miza mare, cu multi participanti. Anul asta am avut ocazia sa o fac chiar de cinci ori. E foarte fain sa iti pui mintea la contributie, sa intelegi interesele fiecarei parti, BATNA-urile ei, oamenii implicati, stilul lor, si sa produci un rezultat bun pentru toata lumea. Iubesc asta! Din pacate, cu unii oameni nu se poate purta o discutie oricat te-ai stradui, caz in care trebuie intrat pe functia “Rupe tot, fii magar, ca astia nu merita”. Asta este.

16. Am avut totusi o tranzactie imobiliara

Una mare, pe segmentul Birouri. Ca in fiecare an.

17. Am aflat despre o noua inselaciune

Pornind de la un interes fals in cumpararea de imobiliare, niste baieti de culoare au incercat sa ma ameteasca intru inselatoria lor, o asa-zisa reactivare a milioane de euro aparent “arsi”, cu ajutorul staniolului si a substantelor chimice si alte magarii. Stiind ca smecheriile nu au fost inventate in Romania, am descoperit sistemul lor real pe internet, intr-o tara vestica, urandu-le mult succes. Am scris despre aceasta inselatorie in premiera in Romania, din pacate m-a contactat cel putin un tanar intreprinzator care pierduse 15.000 EUR inainte sa apuce sa ma citeasca.

18. Am „descoperit“ cativa prieteni

Mai exact, am reusit sa mai filtrez dintre ei, cu ajutorul diverselor experimente, a.i. sa stiu cu cine stau de vorba. In ziua de azi, mai altfel ca intotdeauna, prietenii adevarati sunt mai rari ca pietrele pretioase. Fiti cu ochii in patru.

19. Am redescoperit supa de praz din Debrecen

Este acolo un restaurant in forma de corabie, cu o supa dementiala. Am un lapsus cu numele, dar stiu sa il gasesc daca sunt in oras.

20. Am fost in Slovenia!

Pe care mi-am luat o zi sa o explorez, intr-o decapotabila rosie. Fooooarte misto tara, servicii excelente. Sa ajungi oriunde in tara (sau in afara tarii!) in vreo ora plecand din capitala e un lucru bun, zic eu. Chiar si in Satu Mare ajung mai repede decat de la Bucuresti.

21. Am explorat Ljubljana

Mi-am luat aproape o zi sa explorez si Ljubljana, care nu-mi place atat de mult ca si restul tarii, dar are cateva locuri tare faine, speciale daca vreti. M-as putea obisnui in orasul asta.

22. Mi-am cumparat bicicleta

Electra dom’le – o bicicleta simpla, de altfel, dar nu o simpla bicicleta. Un magazin din Ljubljana mi-a (re)trezit pasiunea, pe care o aveam de mic copil.

23. M-am dat cu o motocicleta enduro

In vecii vecilor n-as fi crezut ca o sa ma urc pe una, dar a fost dragoste la prima …tura. Imi voi cumpara si eu o astfel de masinarie poate chiar la anul, pe care sa o pot folosi si pentru off-road si pentru touring. Simti o libertate pe motocicletele astea, mai mare decat pe jetski – favoritul meu pana in 2009.

24. Am dat in pasiunea pentru automodele

Si uite-asa, intre timp am deja un monster-truck electic, si un buggy pe nitro. Salbaticie grava in miniatura, va spun. Nu prea stiu sa le repar singur deocamdata, le-am stricat de multe ori, dar invat secrete pe banda rulanta.

25. M-am infectat cu Guitar Hero

L-am descoperit in Viena, acasa la Camelia si Gyula. Oricum muzica inseamna foarte mult pentru mine. Scule proprii sa fac pe eroul inca nu am, sunt alte prioritati. Daaar, am gasit mai multe aplicatii pe aceeasi tema, foarte bine realizate, in AppStore!

26. Am obtinut un iPhone 3GS gratuit

Tot ce trebuie sa faci cateodata e sa intrebi. Sa ceri.

27. Am incercat sa slabesc

Am si reusit o perioada, pana cand mi-am pierdut motivatia, moment cand am revenit si m-am autodepasit. In ciuda acestei reveniri, toate fetele imi spun ca am slabit, ceea ce eu nu inteleg. Din ianuarie 2010 voi adopta din nou o tendinta bearish.

28. Fete si Masini

Anul 2009 e primul in care, intr-un final, imi plac femeile mai mult decat masinile. Aleluia!

29. Am fost la sfintirea unei biserici noi

La care o prietena avea calitatea de sponsor, finantand ridicarea peretilor bisericii, si achizitionarea caramizii de rigoare. Foarte frumos sa poti face asa ceva in viata. Interesanta si povestea ei, legata de acest context.

30. M-am rasfatat ca-n povesti

In hotelul in care m-am cazat in Ljubljana exista un Wellness Center, numit Sense. Am scris pe larg aici. Nu va imaginati ca seamana cu ceva din Bucuresti, e mult superior. E rasfat la plural.

31. Am fost in Portoroz

Auzisem de statiunea asta acum cativa ani, cand niste oameni pe care ii apreciez au mers acolo, iar eu nu am putut. Mi-am dorit in secret de atunci sa ajung acolo, iar intr-o dupa-amiaza am ajuns, m-am plimbat, am pozat, am mancat pe malul marii, si am plecat. Vin si zilele cand voi avea timp sa ma lafai.

32. I-am gasit pe Vaynerchuk si pe Hadean

Gary Vaynerchuk mi-a facut o injectie cu pasiune si energie care inca produce efecte, cand eram pe cale sa le pierd. Daca n-ati auzit de el, cautati pe YouTube si veti intelege, macar atat. Citesc blogul lui video, i-am cumparat si cartea si vook-ul, si astept ziua in care il voi intalni. Spre surprinderea mea placuta, am gasit in Romania o clona de-a lui Gary, in persoana lui Adi Hadean, baimarean de frunte (de fapt, nu stiu care fu primu’ pe net dintre ei). Ce au ei doi in comun? O mare pasiune pentru un domeniu, pe care o impartasesc zi de zi cu cei interesati de respectivul domeniu, sau de persoana lor.

33. Am regasit Transfagarasanul

Dupa multi ani, in iunie 2009 am fost acolo de Serbarile Zapezii (a caror program de zi l-am ratat, ok), si m-am simtit foarte bine. I-a placut si masinii mele, cele mai frumoase poze de acolo le are. Pacat de drumul cu gropi pe care trebuie sa il induri o buna bucata de drum. Intamplarea a facut ca sa revin in zona dupa doar doua saptamani, iar dupa aceea din nou in Septembrie – cand o masina de lux cu care venisem mi s-a defectat aproape de varf.

34. Am descoperit localitatea Corbeni, jud. Arges

O vazusem prima data cand am coborat de pe Transfagarasan in iunie, din cauza manastirii de maici de pe deal, o cladire altfel, vizibila de pe drumul care trece prin comuna. Am fost acolo de ziua unei prietene, doua saptamani mai tarziu, si am revenit atat singur cat si cu alti prieteni mai pe la sfarsitul verii. Am ratat din pacate prezenta acolo la inceputul lunii octombrie, cand banuiesc ca toata flora era galbena si rosie. Aerul de acolo cred ca face bine. Mi-au placut mult picturile copiilor din comuna, aflate in Manastire, de vanzare.

35. Am vizitat Palatul Schoenbrunn

E ceva spectaculos, si placut ochiului. Pacat ca nu am mai avut timp sa vizitez gradinile, dar ma voi intoarce! A fost interesant sistemul de ghidare audio, neasteptat de placut, adaptat fiecaruia. Era sa uit, aveam priveliste de dimineata spre palat, mi-am luat o camera in apropiere, in noaptea precedenta vizitei. Iar acolo m-am intalnit cu o mare trupa de satmareni si baimareni care il vizitau si ei, in grija unui ghid pe care il cunosteam.

36. Am fost la Targul International de Caritate organizat de United Nations in Viena

A avut loc intr-o sala imensa din Austria Vienna Center, locatia Conferintei Mondiale JCI in 2005, un loc cu mii de amintiri placute. Am ramas impresionat si de data asta de diversitatea culturala prezenta in sala, si de grandoarea evenimentului, mult mult peste Global Village-urile pe care le facem noi in AIESEC.

37. Am cumparat cadouri din Targul de Craciun de la Rathaus

Nici macar nu imi propusesem chestia asta, dar mi-a facut mare placere. Viena e o poveste frumoasa oricand. De-abia am carat “marfa” cumparata spre casa.

38. Am invatat lucruri noi despre “time management”

Stiam oricum destul de multe, iar sistemul pe care l-am incropit singur din toate teoriile de time management imi functiona, daca il aplicam. Insa in 2009 am avut parte de expunere la CD-ul audio al lui Octavian Pantis de la TMI – Time Manager International, la conceptul Getting Things Done, si la ideile unui coach. Tavi Pantis si coach-ul m-au invatat cateva secrete simple pe care le-am inglobat in sistemul meu existent, iar GTD-ul m-a invatat cum e cu contextele, cu Someday Maybe s.a., iar cel mai important lucru: ca nu imi place, hehe. Nu mi se potriveste, si m-am cam bucurat sa vad ca si Dragos Roua, un promotor al acestuia, a ajuns la aceeasi concluzie. Am mai zis-o mai sus, prefer sa imi traiesc viata decat sa ma aseaman cu un robotel.

39. Am invatat lucruri noi despre coaching

Si am ajuns sa il apreciez. De fapt, nu m-a interesat vreodata sa aflu mai multe, iar in 2009 am aflat mai mult din intamplare. Stati calmi, ca nu ma fac si eu coach. Sunt deja

40. M-am apropiat din nou de “online”

Eu am descoperit online-ul in 1994-1995, si sunt early adopter a multora din chestiile familiare noua astazi. Dar anul asta am tot tras, instinctiv, catre mediile in care intreprinzatorii online isi petrec timpul: Open Coffee, petreceri, a.s.o. E fascinant sa fii in preajma tinerilor care vor sa mute munti. Poate pornesc si eu ceva, de ce nu?

41. Am incercat conceptul Raw Food

Intr-o seara, cea in care Basescu a castigat alegerile pentru a doua oara. Cu ajutorul unor experti in asa ceva, Mihaela si Roxana. Foarte buna mancarea vie, sincer, dar nu cred ca m-as putea obisnui cu ea in mod constant.

42. Am fost prima data intr-un cazino

Impreuna cu un prieten, din fericire unul care nu pune pret mare in viata pe cazino-uri. Am fost la JW Marriott in Bucuresti, si de fiecare data am castigat bine, folosind aceeasi strategie la ruleta. Imi place ca: i) trebuie sa te duci acolo pregatit sa pierzi, si ii) doar ca sa te distrezi, nu ca sa castigi – altfel joaca s-a terminat. Cel mai mult mi-a placut mancarea oferita gratuit de cazino.

43. Incep sa tolerez mediocritatea

De fapt, ma adaptez la mediocritatea celor din jur intr-un mod mai eficient si sanatos pentru mine. Ma gandesc ca fiecare om are el un potential unic, si ma stradui sa il identific.

44. Am condus masina in toate conditiile de drum intr-o singura zi

S-a intamplat chiar in aceasta saptamana, venind din Bucuresti spre Satu Mare. Am avut cer senin, chiar cu soare cateodata, sau noros, ploios, s.a.m.d., iar sosea incepand cu umeda, poleita 100%, uscata, fleoscaita, cu zapada, mizerabila. Si ce va puteti imagina. N-am vazut vreodata mai multe accidente din cauza asta in aceeasi zi.

45. Am cumparat o societate pe actiuni

De fapt, tehnic vorbind inca n-am cumparat-o, fiindca o autoritate romana trebuie sa confirme in mod oficial ca sunt o persoana cu istoric curat si buna ca intentii. Sa ma binecuvanteze ca actionar. Voi ce spuneti, sunt? De-abia astept sa vad ce voi putea scrie despre aceasta experienta in 2010.

46. M-am apucat si m-am lasat de dansuri

Da, atat cele de societate cat si cele de strada. N-a fost contextul potrivit, dar ma ocup eu sa il regasesc. Am cunoscut acolo niste oameni foarte frumosi.

47. Am facut cadouri mai frumoase ca niciodata

Imi place la nebunie sa fac asta, si incerc sa gasesc intotdeauna timp si inspiratie pentru cadoul perfect. Catodata imi iese. Anul asta mi-a iesit bine, dar inca nu mi-am atins potentialul.

47,5. Am primit cadouri interesante

Nu mai tin minte daca si ce am primit de ziua mea, insa la nunta familiei Vetrici am avut o surpriza placuta, si de Craciun am mai avut vreo doua. Ultimul trimestru al anului a fost exceptional.

48. M-am reintalnit cu cativa profesori dragi mie

Au fost cativa profesori in viata mea care au facut o diferenta. Erau speciali, iti placea materia lor numai prin modul lor de a fi, de a te provoca, de a pregati orele. Numesc aici profesorul de fizica din liceu, profesoara de negociere din facultate, profesoara de investitii din facultate s.a. Interesant ca aceia pe care i-am revazut imi spun ca am ramas acelasi pe care il stiau. Pe mine ma sperie asta putin, e de bine sau de rau? Eu credeam ca m-am mai maturizat

49. Am cativa prieteni noi de calitate

Pe langa pozitionarea unora ca fiind prieteni de ocazie, am reusit sa identific si chiar sa cunosc de la zero cateva persoane de incredere, fericite si cu termen lung de valabilitate – se stiu ei. Va doresc si voua la fel.

50. Am invatat multe lectii de business

Prea multe si uneori prea picante ca sa le public, desi la un moment in viata s-ar putea sa o fac, poate tin in mine o comoara.

51. Am vorbit la conferinte

Ma refer aici doar la doua evenimente organizate de AIESEC Bucuresti, dar consider ca e o mare onoare pentru mine daca pot contribui la viziunea unor tineri care isi cauta drumul. Mi s-a spus ca am facut o figura buna, dar o vedeam si eu in ochii lor.

52. Am participat la un eveniment de speed-dating

Cea mai so-not-me actiune in care am fost implicat in 2009, la indemnul unor cunoscuti – organizatorii. A fost destul de distractiv, n-am luat in serios posibilitatea unor rezultate reale, dar din cate stiu, am fost primul care a avut o relatie reala de pe urma evenimentului, posibil si singurul (e discutabil, dar nu vreau sa discut), deci posibil si cea mai lunga relatie.

53. Am castigat primii bani din affiliate marketing

Prin sistemul 2Parale, din turism. In total vreo 100 EUR.

54. Am donat si am promovat cauze

Mai mult decat in oricare an, in mod repetat, fie catre UNICEF sau catre Razvan Zainescu.

55. Am imbunatatit relatia cu parintii

Cel mai important pas a fost sa nu mai reactionez in momentul cand apareau diferente semnificative de gandire. De fapt, spre sfarsitul anului am redus mult „reactiile“ in toate mediile mele.

56. Blogging mai mult si mai bun

Mi se pare ca in 2009 am inceput sa scriu in limba romana, da‘ mai bine de atat: am inceput sa clasific postarile dupa categorii si tag-uri corecte. Inainte eu credeam ca tag-uiesc, cand de fapt categoriseam. Mi-e rusine de aceasta descoperire. Dar macar continutul a capatat o directie, si am invatat cateva lucruri noi, fie de la Dragos Roua, Darren Rowse sau Caroline Middlebrook.

57. Parasailing in Bulgaria

Mi-a adus cel mai mare zambet al anului. Te simti ca o pasare, deasupra tuturor, intr-o liniste surprinzatoare (avand in vedere harmalaia de pe plaja), cu priveliste de vis in toate directiile. Acum stiu de ce pasarile sunt atat de prezente in cantece sau in subiecte legate de dragoste.

58. Am aflat de Yanni

Eram in post-revelionul mentionat la inceput, cand la o televiziune din Brasov se difuza un concert a carui sonor ma cam incanta. Am disperat incercand sa aflu cine isi da doctoratul acolo, pana cand mi-am adus aminte ca iPhone-ul (prin aplicatia Midomi) m-ar putea ajuta. Bine, nu e singura muzica frumoasa din lume, nu e singurul artist cu realizari colosale, dar e prea tare sa nu o mentionez – in caz ca nu o stiti.

59. Am dat un examen

De fapt, am repetat un examen luat in 2008 cu brio, fiindca am uitat sa imi iau certificatul la timp de la autoritatea din domeniul financiar respectiv. Cred ca asta arata oarecum cat de mult imi pasa mie de hartii. Sa stiti ca m-am gandit, in viata mea profesionala nu mi-au fost cerute certificate vreodata, cu toata lumea am colaborat din cauza rezultatelor.

60. Am zburat prima data la business-class

Mai mult din greseala, fiindca nu mai erau locuri la Economy. Scaunele nu erau neaparat altfel, doar ca nu e inghesuiala, ai mai multa apa, mancarica si ziare la dispozitie, plus un Business Lounge cu internet wifi. Probabil ca in cazul zborurilor inter-continentale discutam de diferente majore.

61. Am fost in cea mai mare pestera

Mint, dar era cea mai mare sala fara stalpi de sustinere dintr-o pestera, cel putin in Slovenia, daca nu in lume. Are aproximativ 3.000 metri patrati, incap in ea 10.000 oameni si are o intaltime de 40 metri. Sa vedeti ecoul…

62. N-am cumparat nimic din supermarket timp de 3 luni

Primele trei luni ale anului am avut frigiderul gol, batea vantul in el daca ma credeti. Un experiment foarte interesant si atat de necaracteristic romanilor. Util la buzunar, de altfel. Pur si simplu n-am simtit nevoia sa cumpar chestii aiurea.

63. Am dormit chiar si 8 ore pe noapte

Uneori. Eu, da eu, care ii invatam pe cei din jur ca „aveti o viata, si pe aia o dormiti!”

64. Imi respect timpul liber

Incerc sa ma deconectez total de munca de la birou odata ce ies pe usa, si nu mai muncesc in weekend. Adica muncesc, dar nu la proiectul major din timpul saptamanii, ci la altele, care sunt mult mai placute si astfel nu iti dau impresia ca muncesti.

65. Stiu ce vreau in, si de la viata

Mai bine decat oricand. Sa stiti ca eu intotdeauna am stiut raspunsul la intrebarea asta, insa il rafinam pe masura ce invatam lucruri noi, pe masura ce acumulam experienta in viata, s.a.m.d. Am inceput sa scriu pe hartie vise dupa vise; daca nu va place hartia, puteti incerca pe Trigwee.

66. Am un vis puternic si ma voi lupta pentru el

Daca asta e ceea ce respect la mentorii mei, fie ei cunoscuti personal sau doar prezente online, de ce sa nu fac si eu la fel? Mostenirea noastra e valuta noastra.

Asta-i tot.

Life afaceri, automodele, birouri, blog, caracter, cumparat, experienta, familie, Fun, imobiliare, JCI, negociere, oameni, pasiune, perspectiva, povestea, premiera, raw food, restaurant, twitter, vanzare, viata, vise, yanni

Cand gasesc o informatie foarte utila pe Web, greu ma pot abtine sa nu o traduc in limba materna a.i. cat mai multi romani sa poata avea acces la acea informatie. Prima data am facut-o cu ajutorul cuvintelor lui Paul Graham, ca sa domolesc setea romanilor pentru achizitionarea de lucruri, sa domolesc criza din Romania… cea de locuri de parcare la mall.

Astazi, de Craciun, am ales un articol scris de Dragos Roua – un intreprinzator roman de exceptie, actualmente blogger de talie internationala, care scrie pe site-ul sau despre Dezvoltare Personala si alte subiecte similare, insa in limba engleza deoarece el se adreseaza cititorilor din intreaga lume, pasionati de dezvoltarea lor. I-am cerut permisiunea de a traduce articolul de mai jos, pe care mi-a acordat-o cu mare drag. La provocare o sa ii raspund in format video. Articolul original se numeste “33 Questions For An Interview With Yourself“.

***

Astazi o sa am un interviu cu cineva foarte special, aici pe blog. Si anume chiar tu. Da, tu, cel care priveste acum la ecranul calculatorului. Esti o persoana foarte importanta, si e o onoare pentru mine sa iti iau un interviu. Ti-am pregatit o lista de 33 de intrebari si sunt nerabdator sa iti aud raspunsurile.

Da, acesta este un interviu. Cu tine. De ce? Pentru ca esti important, de aia!

1. Ce faci ca sa iti castigi existenta?

S-ar putea sa nu stii ce faci in realitate ca sa iti castigi existenta. Ai putea crede ca ai un loc de munca, dar in realitate sa iti vinzi timpul. Iar asta inseamna ca iti vinzi viata. Iar asta inseamna ca iti traiesti viata prin a ti-o vinde. Si s-ar putea sa nici nu te fi prins.

2. Pe cine iubesti?

Pe partenerul tau? Partenera ta? Altcineva? Iubesti mai multe persoane in acelasi timp? Raspunde cat mai detaliat la intrebarea asta. Pare ca nu ne gasim niciodata indeajuns de mult timp ca sa ne gandim la persoanele pe care le iubim. Nu putem iubi pe cineva daca uitam sa ne gandim la acea persoana.

3. Ai destui bani?

Asta e o intrebare foarte importanta. S-ar putea sa ai mai putini bani decat ceilalti membri ai grupului tau, si in acelasi timp sa ai destui. Sau s-ar putea sa ai bani foarte multi, dar nu indeajuns de multi sa te simti bine. De cati bani ai nevoie in viata ta?

4. Esti sanatos?

Te trezesti in fiecare dimineata si te duci la servici, dar te gandesti la tine ca fiind o persoana sanatoasa? Modul cum iti privesti sanatatea are un impact enorm asupra perceptiei tale asupra realitatii. E ca si cum aplici filtre la ceea ce ti se intampla.

5. Crezi ca esti o persoana buna?

Te-ai intrebat vreodata ce crezi despre tine insuti din acest punct de vedere? Poate ca luam de-a gata faptul ca suntem buni din oficiu si toti ceilalti sunt rai. O fi adevarat? Chiar crezi ca esti o persoana buna? De ce crezi asta?

6. Ce varsta ai?

Nu trebuie sa iti scoti cartea de identitate si sa faci calculul. Nu ma refer la numarul de ani de cand te-ai nascut, conteaza mai putin. Ma refer la cat de batran sau tanar simti ca esti. Ce varsta percepi ca ai? Pentru ca, fie ca ma crezi sau nu, e varsta ta reala.

7. Cine e prietenul tau cel mai bun?

Ai unul? E el sau ea inca in viata? Scrie-i numele pe o foaie si gandeste-te la acea persoana. Scrie o scurta descriere a ei. Unde v-ati cunoscut prima oara? Care au fost circumstantele? Ce o face sa fie cel mai bun prieten, totusi?

8. Care e visul tau din copilarie?

Ti-l aduci aminte? Vroiai sa calatoresti in toata lumea? Vroiai doar sa iti faci o familie si sa iti cresti copii? Asta faci acum? Ti s-a indeplinit visul? Sau navighezi in alta directie in fiecare zi din viata ta?

9. Cat de des razi?

Incearca sa iti aduci aminte exact de cate ori razi intr-o zi. E dificil? De ce? Pentru ca razi atat de des ca nu iti poti aduce aminte cand ai ras ultima oara bine? Sau pentru ca ai uitat cum e sa razi?

10. Ce te face sa zambesti?

Scrie o lista de cel putin 10 elemente. Daca nu gasesti 10 elemente care te fac sa zambesti, avem o problema. Nu te grabi, gandeste-te bine. Sa zambesti e altceva decat sa razi, in acelasi mod precum o plimbarica in parc e altceva decat o ascensiune montana. Pur si simplu iti place plimbarea.

11. Cine ti-e cel mai periculos dusman?

Ai unul? Scrie-i numele aici, impreuna cu o povestioara despre cum ti-a schimbat viata acest dusman. Prietenii ne fac sa facem lucruri pentru ei, pe cand dusmanii ne fac sa facem lucruri din cauza lor. Oricum, ne influenteaza viata si trebuie sa stim cum.

12. Unde locuiesti?

E chiar locul acela? Te simti acasa acolo? Cum ai ajuns acolo? Povestea casei tale se intersecteaza puternic cu cea a vietii tale. Locul unde te simti acasa este cel mai important loc din lume pentru tine. Ce il face sa fie acasa?

13. Crezi ca esti puternic?

Sunt chiar interesat sa stiu raspunsul la intrebarea asta. Iubesc oamenii puternici. Au puterea aia sa isi schimbe viata si sa creeze lucruri incredibile. Ce inseamna “puternic” pentru tine? Se refera la forta? Sau la anduranta? Sau la viteza? Sau la inteligenta?

14. Care e cel mai important lucru pe care l-ai facut pana acum?

Ai facut ceva important? Ceva ce ti-a schimbat viata fundamental? Sau ceva ce a schimbat fundamental viata altcuiva? De ce a fost important? Raspunde cu primul gand care iti vine in cap.

15. Care este cel mai stupid lucru pe care l-ai facut pana acum?

Consideri ca ai facut chestii stupide in viata ta? Eu cred ca toti facem, dar doar cativa admit. Majoritatea oamenilor acuza circumstantele, karma, pe altii, doar pe ei nu. Ai puterea sa accepti ca ai facut ceva foarte stupid?

16. Te iubesti?

Adica pe bune, accepti toate aspectele care te privesc? Poate te urasti? Majoritatea oamenilor fac asta fara sa isi dea seama. Din nou, raspunde cu primul gand care iti vine in minte. De obicei, chiar asa simti tu despre tine.

17. De ce iti este cel mai frica?

S-ar putea sa fie dificil sa raspunzi. Dar inaltator. Cea mai mare frica a ta este de obicei usa de scapare, daca o abordezi cu indeajuns curaj. Poti sa te gandesti la ceva ce te sperie de-a dreptul? Poate raspunsul la aceasta intrebare te sperie?

18. Care e cuvantul tau favorit?

Trebuie sa ai unul, toata lumea are. S-ar putea sa fie acela pe care il rostesti toata ziua fara sa iti dai seama, sau s-ar putea sa fie ceva ce te face sa te simti bine cand il spui. In general, exista o legatura inconstienta intre acest cuvant si adevaratul tu.

19. Cand ai plans ultima data?

Hai, admite. Toata lumea plange. Barbati, femei, copii. Poate e ceva care nu te face prea mandru, dar asta nu inseamna ca nu s-a intamplat. Ce a fost atat de puternic ca te-a zdrobit in interior? Gandeste-te inca o data, si lasa sentimentul sa reinvie. Impaca-te cu el. Daca poti.

20. Care e cel mai bun lucru care ti se poate intampla chiar acum?

Chiar in acest context, care e singurul lucru care iti poate schimba intreaga existenta daca ti se intampla chiar acum? Multi oameni raspund cu o suma de bani ca valoare absoluta, dar in opinia mea asta doar iti va maximiza problemele, nu le va face sa dispara.

21. Care e cel mai groaznic lucru care ti s-ar putea intampla chiar acum?

Din nou, care este singurul lucru care iti poate afecta viata in mod negativ atat de mult incat nu ai putea crede ca e posibil? Intre aceste doua posibilitati se afla toata viata ta. Care e durata vietii tale? Cat de lata e soseaua pe care calatoresti acum?

22. Imagineaza-ti persoana ta peste 5 ani de acum

Nu e chiar o intrebare, dar oricum va produce un raspuns interesant. Poti sa vizualizezi cum vei fi peste 5 ani? Cat de batran vei arata? Cum te vei comporta? Vei face aceleasi lucruri pe care le faci acum? Nu scrie o poveste intreaga, o propozitie in care sa concentrezi totul e de ajuns.

23. Regreti ceva?

Daca da, ce anume? Daca nu, de ce nu. Regretele sunt de obicei sfori pe care nu le-am tras cu noi din trecut, si care ne lasa legati de un context care nu mai e real. Daca iti cunosti regretele, vei afla lucruri despre tine care ai crezut ca le-ai uitat. Lucruri importante depre tine.

24. Care-i primul lucru pe care il faci dimineata?

Imediat dupa ce iti deschizi ochii. E un gand? E un gest? Toti tindem sa ne facem o rutina de dimineata, iar aceasta rutina pare sa ne contureze intreaga activitate din timpul zilei. Te-ai gandit vreodata care e primul lucru pe care il faci dimineata?

25. La ce te gandesti inainte sa te culci?

In mod similar, inainte sa te duci in pat la culcare, ai un gand preferat. Care anume? Ce face tranzitia catre lumea somnului sa mearga usor, fara rezistenta? Care e parola ta catre taramul viselor? Cum ar fi daca ti-ai pierde acest gand in mod subit?

26. Care e cel mai inalt punct in care ai fost vreodata?

A fost un munte? Sau un turn inalt din oras? Scrie absolut orice inseamna inalt pentru tine. Nu vreau sa stiu diferenta intre nivelul marii si acel punct, ci experienta ta de la cel mai inalt punct perceput de tine in viata. Frica? Bucurie imensa?

27. Daca ar fi un lucru in viata ta pe care l-ai schimba chiar acum, care e acela?

Imagineaza-ti ca ai intalnit o zana de poveste care ti-a oferit sa-ti indeplineasca o singura dorinta: poti sa schimbi doar un singur lucru in viata. Care? Cum ai vrea sa il schimbi? Daca nu ar exista puterea primita din partea acestei zane, ai mai vrea sa schimbi acel lucru?

28. Ce te face mandru?

Care este acel lucru pe care l-ai facut care te-a facut sa te simti instantaneu foarte mandru de tine insuti? Cand a fost asta? Care au fost circumstantele? Ai face-o din nou?

29. Sumarizeaza-ti viata intr-o propozitie.

Daca in urmatoarele 10 secunde viata ta s-ar sfarsi, cum ti-ai descrie-o? O singura propozitie pentru toata viata ta. Poti sa o scrii? N-ai decat 10 secunde, deci poti sa consideri ca e o intrebare la care trebuie sa raspunzi repede.  

30. Spune care e lucrul care te enerveaza cel mai mult

Zumzaitul unei muste? Sunetul unui cutit scartaind o farfurie de portelan? Modul in care te striga anumiti oameni? Prietenii care nu isi respecta promisiunile? Traficul? Incearca sa ramai calm cand raspunzi.

31. Care este intrebarea ta #1 pentru Dumnezeu?

Da, e un interviu cu tine, dar daca ai putea sa il pui lui Dumnezeu o singura intrebare, stiind ca iti va raspunde, care ar fi intrebarea? Care e cel mai important lucru pe care vrei sa il stii de la Dumnezeu?

32. Ai secrete?

Daca da, de ce? Daca nu, esti sigur? Care e motivul principal pentru care ai si tii secrete? Ti-e frica de reactia oamenilor? Ti-e rusine? Sau pur si simplu iti place sa acoperi lucrurile pentru placerea de a le descoperi mai tarziu?

33. Ce te face sa razi?

Exista ceva care te face sa razi cu toata pofta, nu-i asa? Trebuie sa existe. Ce anume iti declanseaza starea asta? Care e prima data cand te-ai lovit de asta?

Bine, am mintit. Sunt 34 de intrebari:

34. Esti fericit?

***

Acum, fii atent. Daca ai un blog, n-am nici o problema sa preiei articolul asta ca sa il publici si tu (cu un link catre originalul in limba romana, si cel in engleza), si sa raspunzi la fiecare intrebare pe rand. Sari peste cele care nu iti plac sau nu vrei sa raspunzi. Insa posteaza legaturile spre articolele originale, ca sa te pot gasi. Am zis, esti important.

Daca nu ai un blog, poate e timpul sa iti faci unul doar ca sa raspunzi la interviul asta. Glumesc. Sau poate nu . In orice caz, daca nu faci blogging, ti-am pregatit o carte electronica. Nu-ti face griji, cartea e gratuita, fara obligatii. Poti sa o descarci chiar aici, chiar acum, in limba engleza:

33 Questions For An Interview With Yourself (188)

Printeaz-o si scrie raspunsurile cand vrei tu. Chiar daca nu imi vei prezenta raspunsurile tale, poti sa lasi un comentariu si sa imi spui ca ti-ai gasit timp in programul tau sa raspunzi. In felul asta, voi stiu ca interviul s-a intamplat.

Ok, iar daca vrei sa oferi gratuit cartea electronica pe site-ul tau, te rog sa o faci, atata timp cat nu modifici continutul ei.

Deci, inca odata: cine poate sa raspunda la intrebari? Raspunsul e: oricine! Tu, in mod deosebit. Inca te intrebi de ce? Pentru ca esti important, de aia.

Iti multumesc pentru raspunsurile tale. S-ar putea sa nu stii asta, dar esti o inspiratie pentru mine.

Blogging, Life ajutor, bani, experienta, gratuit, interesant, interviu, lucruri, oameni, personal, povesti, raspunsuri, respect, Romania, viata, vise

Sa fiu Rock Star!!!

Ca tot e la moda sa ai Wishlist-uri, ia sa spuna Marius cam ce-si doreste el cel mai mult sa primeasca pe post de cadou, cu ocazia sarbatorilor de la sfarsitul anului 2009. Ne referim, desigur, la lucruri materiale. Sau accesorii sociale, daca doriti.

• Chitara si jocul Guitar Hero. Mi-a placut la nebunie si mi-a reusit cu succes rezonabil sa fac pe chitaristul (respectiv solistul) trupelor renumite ale lumii, in timpul vizitei mele la Viena – cinste prietenilor mei de acolo, Camelia si Gyula. Trebuie sa fiu si mai bun, trebuie sa invat si chitara bass, iar apoi vreau sa fiu maestru la tobe. Cu vocea ma descurc bine, cine cunoaste stie. Imi imaginez deja campionate de Guitar Hero organizate printre colegii de pe Facebook sau Twitter… Ieczista o singura problema: pentru ca experienta Guitar Hero sa fie completa si de exceptie, mai am nevoie nu de unul, ci de doua lucruri. Primul ar fi:
• O consola PS3. Mare, medie, mica – nu ma intereseaza. Nici macar nu stiu daca conteaza atat de mult, din ce motiv au memorie de stocare date, si alte aspecte tehnice. Eu si consolele de jocuri am avut drumuri diferite si neintersectate in viata, pana acum. Era sa zic ca ma multumesc si cu un Play Station 2, insa pe acesta nu pot rula toata formatia din Guitar Hero (4 posturi). Revenind, se (mai) cere cel putin:
• un monitor High Definition. Ma gandeam la Samsung-ul asta (fiindca are conectivitate foarte variata, si arata deosebit) ca sa am in acelasi timp un televizor modern fain, un monitor de calculator performant, si un monitor potrivit pentru activitatile muzicale pe care le am in vedere
• un radio-CD mp3 de la Sony, cu intrari frontale USB si AUX, eventual bluetooth, pentru masina mea. Cel putin GT430U, daca nu desteptul BT3700U. Iubesc muzica, am enorm de multe colectii de muzica in format mp3; credeti-ma ca imbatranesc scriind cate un album pe CD audio, ca sa aduc bucurie urechilor din dotare.
• sa-mi schimb Nokia E52-ul proaspat adaugat in colectie cu mai frumosul Nokia E72 - chiar daca il suspectez pe cel din urma de o viitoare defectare a butonului central. Am destule vechituri (inca performante!) de rezerva.

Nu pot sa am pretentii precum cele recente legate de iPhone 3GS, insa daca o fi vreo persoana interesata sa imi faca vreo bucurie de moment, sper sa citeasca postarea asta. Vedeti ca vine si ziua mea! Eu personal probabil ca nu ma voi ocupa decat de cea mai ieftina “distractie” din cele enumerate, ultima, fiindca o sa imi respect principiul enuntat intr-o postare anterioara: nu mai cumpar lucruri.

In rest, vreau si eu sa dorm in liniste si pace.

Announcement distractie, emag, experienta, iPhone, lucruri, social, vreau

Tocmai s-a terminat #dezbaterea intre candidatii din turul al doilea pentru functia de Presedinte al Romaniei. Mi-a placut destul de mult, si consider ca:

• este foarte important ca romanii sa se uite la astfel de emisiuni, care nu doar ca-s foarte rare, dar e util sa inteleaga cu care dintre candidati se identifica – daca nu stiu deja pana atunci;
• indiferent care dintre ei a fost mai tare-n instrument si deci, in dezbatere, nu inseamna ca va castiga alegerile sau ca va fi cel mai bun.

Apropo de asta, imi face placere sa impart cu cei care ma urmaresc un cuplet al marelui pamfletar Constantin Tanase. E scris acum 70 ani, dar va fi incredibil de valabil in data de 6 decembrie 2009.

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!?
Si cu asta ce-am facut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem noua guvernare?
Si cu asta ce-am facut?

Ca mai bine sa ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar traim în saracie?
Si cu asta ce-am facut?

Ia coruptia amploare,
Cum nicicând nu s-a vazut,
Scoatem totul la vânzare?
Si cu asta ce-am facut?

Pentru-a câstiga o pâine,
Multi o iau de la-nceput,
Reticesc prin tari straine?
Si cu asta ce-am facut?

Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decazut,
Cresc întruna taxe-accize?
Si cu asta ce-am facut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Si cu asta ce-am facut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a vazut,
Tara-i plina de vedete,
Si cu asta ce-am facut?

Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarasi am votat ca prostii,
Si cu asta ce-am facut?

Chiar mai interesant mi se pare zvonul care circula despre ultimele momente dinainte de plecarea lui Constantin Tanase dintre cei vii, pe care il puteti citi la sfarsitul postarii de aici.

Life alegeri, candidat, constantin tanase, presedinte, twitter, vot

Am fost ieri la una din Intalnirile Erudio, organizata de asociatia cu acelasi nume. Editia aceasta l-a avut ca invitat pe Dl. Neagu Djuvara, care a sustinut o prezentare intitulata “Declinul civilizatiei occidentale. Noi incotro?”.

M-am simtit cam ca la scoala, dar mult mai bine. Daca aveam profesori de istorie atat de spontani, “cunoscatori”, si cu simtul umorului precum Sl. Djuvara, as fi stiut mai multa istorie fiindca mi-ar fi placut placere sa ma interesez, sa-mi pun intrebari.

Prezentarea in sine a fost structurata excelent, de la introducerea in subiect pana la final. In plus, te punea pe ganduri, iti faceai calcule mentale, zambeai, si n-aveai sanse sa atipesti decat daca erai foarte obosit. Nu voi detalia deloc continutul prezentarii sau esenta ei, fiindca ar trebui sa va expun tot contextul istoriei (care exista doar de 6000 ani incoace, apropo!), iar eu stau prost cu competentele in acest domeniu. Concluzia e ca ne indreptam spre vremuri mai putin placute, pe care copii sau mai sigur, nepotii nostri le vor trai. De o buna parte a contextului si a esentei va puteti informa singuri, citind cartile marelui domn Neagu Djuvara.

Imaginea pe care o atasez e un fel de raspuns de-al meu la intrebarea “Noi incotro?”, si este facuta in timpul acestei intalniri.

P.S. Bine de stiut, intalnirea a fost inregistrata video. Eu am o mare parte in format audio.

Events djuvara, erudio

Ca tot eram in sesiune de sharing cu lumea care ma citeste, sa va mai zic despre trei proiecte faine:

• Intalnirile Erudio – sunt create ca “un loc de prelegeri si discutii pe subiecte de granita, care imbina preocuparile de afaceri cu cele culturale si spirituale”. Urmatoarea intalnire are loc chiar acum miercuri, 11.11.2009, la hotel Novotel, invitatul special fiind dl. Neagu Djuvara. Subiectul intalnirii va fi: “Declinul civilizatiei occidentale. Noi incotro?”. Intrati pe www.erudio.ro daca va intereseaza parerea unui mare om despre lumea in care traim, si confirmati cat mai repede prezenta. Exista o taxa modica pentru participare, probabil menita sa acopere chiria salii. In concluzie, voi fi acolo.

• Curs de hrana vie – cateva prietene cunoscatoare intr-ale vietii si mancarii sanatoase organizeaza sambata care vine un curs de 5 ore despre “raw food”. Se doreste invatarea a 50 retete de mic dejun, pranz, cina, dulciuri si snack-uri, toate din ingrediente bio, dar nu se limiteaza la atat. Vor impartasi si alte informatii utile, precum si un manual cu retetele respective. Daca sunteti pasionati, scrieti un email la hranavieacum@gmail.com, sa va rezervati un loc. Costa 100 lei. As fi venit, dar am un alt eveniment in orarul de weekend.

• Blogging 101 – workshop de blogging de 3 zile, cate o zi in weekend-uri succesive, tinut de Dragos Roua, un bun prieten si un foarte bun cunoscator al domeniului online, dar si al blogging-ului. Incepe pe 13 noiembrie. Dragos lucreaza profesionist, are o abordare placuta si e usor de urmarit, respectiv de asimilat. Am porumbei care imi spun ca s-au inscris cativa oameni foarte interesanti din business, la care nu ne-am gandi ca le pasa de blogging, si am convingerea ca acolo vor porni motoarele cateva bloguri foarte bune in peisajul online romanesc, poate chiar cel international. Ma gandesc foarte serios sa zic prezent, am cateva idei de blogging care imi surad, si stiu din experienta ca ar fi pacat sa le tin in pusculita. Era sa uit, costa 450 EUR in total, sau in jur de 150-200 EUR pe modul. Detalii gasiti pe site-ul sau, aici.

Let’s crush it!

Blogging, Events, Life djuvara, erudio, faine, interesant, online, proiect, raw food, weekend

Ca aproape in fiecare seara, bagam la capsor noi informatii de natura utila, din carti, de pe Internet, din iPhone s.a.m.d.

Am gasit doua lucruri faine, care cred ca sunt necunoscute romanilor:

• FORA.tv – unul din cele mai tari website-uri din lume, plin de fisiere video organizate pe cateva canale principale (economie, mediu, politica, stiinta, tehnologie, cultura, s.a.), care sunt mai exact discursuri inregistrate la evenimente live, seminarii sau dezbateri care se petrec tot timpul prin universitati, think-tank-uri, sau la conferinte. Continut provocator, va spun! E ceva gen TED – ca tot e un concept care prinde popularitate. Sa va mai zic ca pentru fiecare fisier in parte, exista informatii detaliate, bio-ul speakerilor, posibilitatea de a urmari doar sectiuni bine delimitate si clasificate din fisier, posibilitatea de a descarca in format audio sau video mp4 (iphone, ipod), transcrierea s.a.m.d.? Foarte recomandat.

• VOOK-ul. Este o inovatie faina in materie de citire a cartilor, care combina o carte bine scrisa cu imagini video la rezolutie mare si Internetul. Adica iti citesti cartea, vizionezi clipuri care imbunatatesc povestea si te conectezi cu autorul sau prietenii tai, totul intr-un singur ecran, fara a schimba platforma. Exista doua moduri prin care poti ajunge sa vezi un vook, si anume pe un calculator conectat la Internet, sau pe o aplicatie pentru telefoane mobile Apple. Cat de tare poate fi? Va zic eu, care recent am cumparat o carte in hard-copy, dar o am si in iPhone: foarte.

Go get’em!

Blogging aplicatie, faine, fora.tv, Internet, iPhone, mobil, TED, vook