Presupun ca v-a fost tare dor de mine, ca daca nu va era, m-ati fi sunat personal sau mi-ati fi trimis un mesaj.

Hai cu spor spre viitor, vorba unui amic.

Pe scurt: sunt omul pe care te poti baza sa rezolve o treaba. Iar treburile care îmi fac placere sunt:

• tranzactii imobiliare – gasesc spatiul de birouri potrivit pentru firma ta mica sau mijlocie, eventual te ajut si cu alte nevoi în domeniu, daca pot;
• marketing – vesnic pasionat de marketing, asta fac de cand ma stiu, fara sa stiu. Îmi plac foarte mult serviciile perfecte, dar nu le suport pe cele proaste, ca de altfel nici mediocritatea.
• generare de contacte – te pun în legatura cu persoana de care ai nevoie, îti fac recomandari utile, chiar intrari daca pot;
• negocieri – le iubesc si particip la ele cu mare entuziasm, mai ales daca sunt cu miza cât mai interesanta, ar trebui sa îmi fac un job din asta;
• actiuni si activitati extracuriculare – am fost destul de implicat în proiecte de voluntariat, acum mai mult arunc privirea, dar ma bag daca îmi place;
• mentoratul – ce e mai frumos decât sa contribui la dezvoltarea unor alte persoane? Ma ocup cu asta mai des decât va asteptati.

Istorie: demult, când locuiam în Satu Mare copil fiind, am fost pionier la scoala, un elev fruntas, si un visator. Visator inca sunt. M-am învatat cum e cu Internetul în 1995, asadar… va rog aratati putin respect, hehe. In noaptea absolvirii liceului, am fost complice împreuna cu un fiu de senator si alti mafioti la furtul statuii din liceu (Mihai Eminescu – returnat scolii dupa finalizarea petrecerii), dupa care am emigrat în Bucuresti pentru studii universitare.

Actualmente locuiesc si muncesc în Bucuresti, oras pe care îl urasc tot mai mult pe zi ce trece, desi eram destul de convins ca nu voi rosti cuvintele astea vreodata. Conduc cateva masini faine (youngtimers), dar si scutere Vespa. Am revenit la o veche pasiune, bicicleta, si îmi traiesc viata cautând sa ma bucur de ea – de viata si de bicicleta. Nu vrei sa stii câte hobby-uri am, sau daca vrei… da-mi un semn.

Am o surioara pe numele Veronica, cetateanca a capitalei, studenta fruntasa la Teatru (a doua facultate deja, cea pe care o faci din pasiune), antreprenoare si ea. Parintii locuiesc în Satu Mare, si ii vizitez prea rar. Era sa uit, confirm celor cu anumite dubii ca domnisoara Anca Sigheti de la fostul Cabinet Calin Tatomir mi-e verisoara.

Ce fac eu chiar acum? Trage cu ochiul sa vezi, ca nu-i secret national. Deocamdata.