Ne-au ascultat chiar repejor, ca m-am trezit invitat la “Il giro del mondo”, sau ca sa inteleaga tot romanul, “Turul lumii”. Mi se propunea o adunare la Casa di David in Nordului, urmata de o plimbare in directia Piata Charles de Gaulle, Arcul de Triumf, Soseaua Kiseleff, Piata Victoriei, Ateneul Roman, Palatul Parlamentului inconjurat, Piata Unirii, Piata Universitatii, Magheru, Piata Romana, Calea Dorobanti, Beller, Fratelli. Trebuie sa recunosc ca suna mai mult decat interesant, si il felicit pe Claudiu (direttore commerciale) de la Paneuro pentru idee si implementare. Daca ma insel in privinta laudelor, ii felicit si pe ceilalti care l-au ajutat.

Plimbarea in sine a fost cea mai misto plimbare pe doua roti la care am participat. Cele peste 20 Vespa participante au facut furori in centrul Bucurestiului, fiind salutate de aproape toti pietonii de pe trotuare, sau facand legea (ocupau toate benzile unui ditamai bulevard) din cand in cand. S-au facut o multime de poze in miscare, atat de mine cat si de organizatori sau alti participanti. A existat chiar si o masina din care s-au facut sute de poze, din cele mai bune unghiuri – felicitari soferului si fotografului pentru indemanare. Eu am facut poze si un film.

Cat eram la Casa di David, dar si la final, am luat intre picioare pentru drive test o Vespa GTS300 Super, respectiv o Vespa GTV250ie. Sunt scutere care arata aproape la fel ca si clasicele LX-uri de 49cmc, insa o privire atenta lasa sa se observe un scuter ceva mai mare, mai elegant, si mai finut. Rezumat: Vespa-urile astea mari sunt atat de mistooooooooooo, iar plimbarea cu ele atat de superioara fata de cea pe un LX/ET2 (fabuloasa in felul ei, de altfel!), incat imi trezeste cateva intrebari:

• de ce nu am pana azi o Vespa GTS300? Rosu dragon, clar!
• ca tot are aceasta GTS300 un pret accesibil doar unor anumite categorii sociale, de ce nu am o Vespa GT200 second hand, cel putin?
• de ce Paneuro nu face tot posibilul sa dea ocazia cator mai multi oameni (din target, evident) sa faca test-drive cu o Vespa? Pierd o mare oportunitate.

Odata urcat pe o Vespa, nu prea iti mai surade alt scuter; sunt absolut convins de asta*. De fapt, sunt atat de convins incat imi vine sa-mi vand motocicleta, pentru a-mi actualiza oleaca portofoliul de Vespe. Ceea ce cred ca voi face.

*) Poate ma insel, daca discutam de baietasi prea tineri sa inteleaga lumea in care traiesc.

• surprind diferentele de care aminteste Adrian chiar intre Mercedes-urile mele, pe doua planuri:

1. Pe strada. Am trei bucati Mercedes pe care le detin sau folosesc, toate trei impecabile/admirabile, dar una are 30 ani, alta 16 ani, iar ultima 13 ani. Cand sunt cu cea de 30 ani, pe de o parte respectul celor din jur este aproape egal cu zero; pe de alta parte, un procent infim din participantii la trafic (probabil cei pasionati de masini clasice) imi acorda un respect maxim, pentru ca masina arata superb, deci vor sa se uite la ea mai atent si sa converseze cu mine. Sunt sigur ca acelorasi oameni (care imi admira tablaria de 30 ani) li s-ar rupe de mine sau masina mea daca ar fi un Logan, de exemplu. Cand sunt cu masina de 16 ani, respectul celor din jur este decent, masina impunand acest respect prin modelul in sine, fiind mai special/rar, si prin infatisare; doar imbecilii – care cred ca ajung departe fiind primii la urmatorul semafor – afiseaza lipsa totala de respect, fiind aproape sa imi zgarie bijuteria de nenumarate ori. Eeeeei, cand sunt cu matahala de 13 ani, prin clasa ei mult mai scumpa decat celelalte doua (chiar daca a ajuns un model oarecum decazut, existand doua versiuni mai noi ale aceleiasi clase), respectul se apropie de maxim. Toata lumea imi face loc, nu incearca nimeni sa faca pe smecherul, nu ma injura nimeni. E super fain de privit acest “spectacol”. Adaug un ultim comentariu: faptul ca am cutii de viteze automate ajuta mult la calmul meu propriu in trafic.
2. La service. Toti mecanicii sar in ajutorul meu cand apar cu matahala de 13 ani, ma ajuta dar nu se omoara cand sunt cu cea de 16 ani, si fac o fata de parca i-a lovit trenul cand le spun ca am probleme cu o Cobra – nu conteaza ca arata intr-un mare fel. RAR-ul la cea veche l-am primit doar fiindca arata bine, asta fiind singura exceptie in planul “la service”. Sunt dezamagit ca am un Mercedes clasic in Romania, lumea nu vrea sa ma ajute sa o intretin corespunzator, crezand ca sunt un sarantoc care nu are bani sa plateasca reparatia, sau fiindca s-au saturat sa repare Cobre iar banii nu conteaza.

• daca in masina ni se pare ca nu suntem tratati cu respect, stati sa vedeti cum e pe scuter!

Daca in masina ai patru laturi care crezi ca te apara daca intra un bivol in tine, pe scuter ai vax albina. Concentrez toate ideile mele pentru acest paragraf in vorbele unui amic care a inchiriat un scuter recent: “Am avut impresia ca toate masinile vor sa ma omoare”. Eu, care am deja oaresce experienta pe doua roti in Bucuresti, adaug ca uneori s-a depasit stadiul de “impresie” – chiar au vrut sa intre in mine! Bicicleta are cateva circumstante atenuante, in sensul ca viteza de deplasare permite evitarea unor situatii neplacute, sau cel putin reducerea impactului acestora.

Respect!

Azi un Hyundai Santa Fe. Ce stie el despre prioritate? El e sus, eu pe scuter sunt jos: am eu nevoie de prioritate? Eu cu faza lunga, el nu ma vede. Era sa il “pup” cu 45 kmh. Ma consider si chiar sunt un om norocos, lucru dovedit inca odata.

Dar un semn. Nu stiu pentru voi, dar pentru mine e un semn cu multiple semnificatii.